Grigore Antipa ( 27 noiembrie 1867, Botoșani – 9 martie 1944, București,) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a reorganizat Muzeul Național de Istorie Naturală în noua clădire care astăzi îi poartă numele, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, edificată în anul 1906 și inaugurată de Carol I al României în anul 1908.
Și-a petrecut copilăria la Botoșani, într-un cartier locuit de mulți armeni și evrei care l-au deprins cu limbile străine. Tatăl său era avocat, dar și-a pierdut devreme părinții și a fost crescut de mătuși, într-un mediu modest.
Între anii 1873-1877 a urmat şcoala primară în oraşul natal, iar mai apoi s-a înscris la cursurile liceale în iași, pe care le-a urmat între anii 1877-1855. Între 1885-1891 studiază în Germania la universitatea din Jena. Aici, sub îndrumarea profesorilor Ernst Haeckel, Arnold Lang şi W. Kükenthal, îşi aprofundează studiile în domeniul biologiei evoluţioniste şi obţine titlul de doctor, susţinâd lucrarea de doctorat cu titlul Die Lucernariden der Bremer – Expedition nach Ost – Spitzbergen im Jahre 1889. Între anii 1888-1889 urmează studii aprofundate de oceanografie în Franţa, pe Riviera Franceză, la Villefranche-sur-Mer. În perioada următoare aprofundează acelaşi domeniu la Monaco (1890), Helgoland în Germania (1890) şi la Neapole în Italia.
Activitate ştiinţifică
Activitatea ştiinţifică principală a lui Antipa a fost în domeniul biologiei. Ca zoolog a studiat morfologia meduzelor Lucernaride, prezentând în acest sens o nouă specie de Drymonema (1892) şi o Stauromeduză (1892), ambele făcând parte din fauna ihtiologică din România.( Ihtiologie-ramură a zoologiei care are ca obiect studiul teoretic și practic al peștilor). A cercetat şi publicat lucrări despre peştii enedemici din bazinul pontic, ca de exemplu Clupeidele (1903-1905) şi Sturionii (1905, 1909).
În calitate de ecolog şi hidrobiolog a pus bazele şcolii de ecologie şi hidrologie din România. A cercetat în această direcţie diverse aspecte din viaţa din apele dulci şi marine, publicând o serie de lucrări în care şi-a expus rezultatele.
În cadrul studiilor de ecologie şi economie a analizat raportul dintre om şi natură, dar şi izomorfismul dintre preocesele economice şi ecologice. De reţinut este lucrarea publicată în anul 1935, L’organisation générale de la vie collective, des organismes et du mécanisme de la production dans la Biosphère. Prin această lucrare Antipa a pus bazele unei noi ştiinţe interdisciplinare, bioeconomia.
La 9 martie 1944, Grigore Antipa, grav bolnav de inimă, moare în urma unui atac de cord.
