Fostul medic al Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă, aparținând Casei Județene de Pensi, Liliana Teodoriu, a ajuns să reprezinte un fenomen în lumea judiciară. Reținută de procurori în urmă cu mai bine de un deceniu, trimisă în judecată și condamnată la trei ani de închisoare cu executare într-un prim dosar pentru luare de mită, dar eliberată condiționat, aceasta a declanșat un veritabil război cu toți cei care au anchetat-o, au judecat-o și au ținut-o închisă. De la polițiști, până la procurori, de la judecători, la avocați, toți au fost reclamați și acuzați de comiterea unor abuzuri. Iar după ce acțiunile ei au fost respinse de instituțiile de control, Liliana Teodoriu a continuat războiul cu instituțiile în cauză, inclusiv Inspecția Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, dar și Uniunea Națională a Barourilor din România. Ba mai mult, unele acțiuni ale ei au ajuns până la Curtea Constituțională, după ce botoșăneanca a invocat neconstituționalitate unor articole din Codul Penal sau Codul de Procedură Penală. De acuzații nu a scăpat nici avocatul care a reprezentat-o în prima fază a anchetei și în timpul primului proces, care a fost acuzat că a denunțat unilateral contractul de reprezentare. Între timp, avocatul a murit, dar procesul ar putea continua cu urmașii acestuia, cazul ajungând până la Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, ea a dat în judecată și statul român solicitând daune pentru perioada în care a stat în arest preventiv sau în pușcărie, pe motiv că i-au fost încălcate drepturile și a fost supusă la tratatment inuman.
Iar lucrurile nu se opresc aici pentru că în septembrie 2016 procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoșani au trimis-o în judecată în al doilea dosar în care aceasta era acuzată de fapte de corupție și abuz în serviciu. Era vorba de un rest din ancheta inițială, când procurorii, copleșiți de numărul celor care susțineau că au trebuit să dea șpagă, au decis să împartă ancheta în două pentru a nu întârzia prea mult cu cercetările. Doar că ce a urmat în cel de-al doilea dosar, a întrecut orice închipuire. Astfel, toate actele întocmite de procurori și toate deciziile judecătorilor au fost contestate de la a la z, fie pe motiv de nelegalitate, fie din cauza unor presupuse vicii. Iar toate acestea au fost alimentate inclusiv de faptul că multe dintre încheierile sau soluțiile dictate de instanțe au conținut și erori materiale, în acte fiind făcute unele mențiuni greșite. Așa se face că Liliana Teodoriu a ajuns să verifice literă cu literă, mențiune cu mențiune, toate încheierile judecătorilor, iar acolo unde este o greșeală, face imediat cerere de îndreptare a erorii materiale. Asta pentru a dovedi că și instanțele greșesc. Doar că acțiunile ei au ajuns să-i aducă la disperare pe toți cei din sistemul judiciar, care nu o pot opri sub nicio formă, dreptul la petiționare și dreptul la justiție fiind garantat prin lege. Surprinzător este că în cei peste 10 ani de când se războiește cu anchetatorii, ea a renunțat la serviciile avocaților, a ajuns să cunoască prevederile Codului Penal, iar toate acțiunile și reprezentarea le face singură, în nume propriu.
Prin urmare, din 2016 și până în prezent, cel de-al doilea dosar instrumentat de procurori nu a trecut de instanța de fond, deși s-au scurs mai bine de cinci ani și 22 de termene de judecată. „Am fost chemați peste tot. Am mers la procese și la Botoșani, și la Suceava, însă instanțele amână judecata. Nu am mai rezistat și i-am spus judecătorului. Toți suntem bolnavi, suntem în vârstă și ne întrebăm cât o să mai fim plimbați pe drumuri? Mâine, poimâine murim…. Nu mai știm cum se va termina totul…Poate lucrurile sunt tărăgănate tocmai pentru a se prescrie faptele”, s-a plâns Dumitru Petraș, martor în dosar. Practic, în 11 termene de judecată a fost vorba de lipsă de procedură, după care a urmat starea de urgență decretată anul trecut din cauza pandemiei de Covid-19, după care dosarul a trecut de la un complet de judecată la altul, iar pentru respectarea principiilor de drept a fost nevoie de readministrarea probatoriului. Anul acesta, după sumedenia de contestații formulate de Liliana Teodoriu, toate complete de judecată, de la Tribunalul Botoșani, dar și Curtea de Apel Suceava (n.r. – în căile de atac) s-au abținut de la judecarea cauzei, iar dosarul a ajuns să fie mutat la Tribunalul Iași.
Prin urmare, nu este exclus ca judecata să fie reluată de la zero. Problema este că de data aceasta, martorii din dosar vor trebui să meargă până la Iași, unde sunt peste o sută de kilometri. Primul termen de judecată ar urma să aibă loc pe 28 ianuarie 2022, însă există totuși o portiță pentru victime. Astfel, potrivit Codului de procedură penală, în cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. „În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele”, se mai arată în CPP. Prin urmare, există posibilitatea ca cele peste 40 de victime să nu mai bată drumul până la Iași pentru a fi audiate.
Liliana Teodoriu a fost ridicată de procurori şi arestată pe motiv că a luat şpagă de la zeci de pacienţi pentru a le elibera documente medicale pentru pensii pe caz de boală. Fie că erau infirmi, bolnavi sau suferinzi, mai toţi erau înjosiţi şi obligaţi să dea mită, iar cei care nu „cotizau” erau purtaţi pe drumuri, retrogradaţi sau depensionaţi. Când au descins la locuința ei, procurorii au găsit echivalentul a 416.616 lei (în lei, euro, dolari, franci elveţieni sau lire sterline). Teancuri de lei, dolari, euro şi lire sterline erau ascunse peste tot, în pungi de plastic din dulapuri, dar şi la saltea, în ciorapi şi chiloţi sau in anvelopele vechi din garaj. Sumele, care au fost considerate disproporţionat de mari în raport cu veniturile, au fost atunci indisponibilizate de anchetatori. Trimisă în judecată, Liliana Teodoriu a fost condamnată definitiv şi încarcerată, fiind obligată de instanţă să restituie sumele de 11.850 de lei şi 100 euro, ce au constituit obiectul infracţiunilor de luare de mită.
În acest ultim dosar care a ajuns pe rolul Tribunalului Iași, ea este acuzată că a luat șpagă de la aproape 40 de persoane. „În perioada 1997 – 2011, cât a deservit Cabinetul de Expertiză Medicală nr. 1 Botoșani, inculpata Liliana Teodoriu a pretins și primit bani și alte foloase materiale (28.330 de lei), produse farmaceutice în valoare de 110 lei, o sticlă de băutură de 100 de lei, 4 bucăți de caș de oaie, 10 pachete cu cafea, 1 miel, o găină tăiată, pește, precum și 1 pat de tip recamier, plus alte sume de bani, al căror cuantum nu a putut fi stabilit, provenind de la 19 pacienți, atât direct, cât și indirect, de la pacienții pe care i-a expertizat medical, în vederea îndeplinirii actului de serviciu la care era obligată în virtutea funcției, respectiv eliberarea deciziei asupra capacității de muncă privind acordarea sau menținerea într-un grad de invaliditate, scop special urmărit de inculpată în baza unei hotărâri infracționale individuale pe care a adoptat-o față de fiecare pacient, în funcție de particularitățile stării sociale a acestuia și dosarului său de pensionare”, se arată în rechizitoriu. În plus, ea este acuzată și de abuz în serviciu. „În perioada 2008 – 2011, inculpata Liliana Teodoriu, în calitate de medic primar în cadrul Cabinetului de Expertiză și Recuperare a Capacității de Muncă, aparținând Casei Județene de Pensii Botoșani, fiind în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a soluționat în mod abuziv dosarele de pensionare ale unui număr de 18 pacienți cărora fie le-a tăiat în mod nejustificat dreptul la pensie stabilit anterior, în baza afecțiunilor de care aceștia sufereau în realitate, fie le-a schimbat gradul de invaliditate în defavoarea lor, deși diagnosticul rămânea același, ori a tergiversat emiterea deciziei, prin aceea că i-a purtat pe drumuri, trimițându-i să facă analize suplimentare, care nu se impuneau, fie a refuzat să îi examineze și să le emită decizii medicale asupra capacității de muncă și încadrare în grad de invaliditate”, au arătat procurorii.
