Sindicaliștii din poliție au răbufnit vineri (n.r. – 3 decembrie a.c.) în ședința Comisiei de Dialog Social (CDS), unde și-au spus off-ul în fața autorităților locale. După acțiunile de protest de la începutul anului și pichetarea de săptămâna trecută, polițiștii au pus degetul pe rană, arătând ce anume i-a scos în stradă.
Problemele sunt multe și, spun sindicaliștii, s-au adunat în timp, pentru că în ultimii cinci ani drepturile lor salariale au fost înghețate, fără să se aplice nici creșterile menționate în noua legea cadru a salarizării 153/2017. Astfel, potrivit legii, din 2018 urmau să fie acordate patru tranșe a câte 25% fiecare din diferența de salariu față de cel prevăzut pentru anul 2022, ori în realitate nu s-a acordat decât una singură pentru că prima a fost anulată de trecerea obligațiilor sociale de la angajator la angajat, iar celelalte au fost înghețate.
„Ce cerem noi? Aplicarea legii salarizării, respectiv acordarea tranșei a treia începând cu 2022, iar în cursul anului, până la sfârșitul anului 2022, și cea de a patra tranșă. Vreau să vă spun că polițiștii nu mai au răbdare. S-au săturat, pentru că avem un salariu mic, care se raportează la nivelul lui 2009. Și, ca să vă zic foarte clar și foarte simplu – chiria unui polițist este jumătate din salariu. Salariul real al unui polițist este de 1.200 de lei. Unui polițist care iese în stradă. Adică, fie că iese în stradă, fie că lucrează la birou, este salarizat la fel. Nu se face o diferențiere pe baza acestui spor”, a invocat Bogdan Tudosă (foto), liderul organizației județene a Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”.
Sindicaliştii cer desecretizarea documentelor privind stabilirea criteriilor de salarizare
La rândul său, liderul Sindicatului Polițiștilor și Personalului Contractual (SPPC) din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ), comisarul șef Cătălin Corneanu, a cerut desecretizarea documentelor privind stabilirea criteriilor de salarizare a polițiștilor. Asta pentru că, în momentul de față, opinia publică nu poate afla cum este construit salariul unui polițist pentru a vedea realitatea.
„Legea salarizării este publică, banii pentru salarii sunt bani publici. În plus, există și obligația de a completa declarațiile de avere. Prin urmare, nu înțelegem de ce aceste ordine interne, prin care se stabilesc criteriile de salarizare, sunt secrete pentru că ele nu prezintă nici schema de personal, nici schema operativă, nici acțiunile polițiștilor”, a adăugat Cătălin Corneanu (foto).
Sporuri plafonate din 2018
O altă nemulțumire a sindicaliștilor a fost faptul că sporurile au fost plafonate anual la nivelul celor din decembrie 2018, iar norma de hrană și cea de echipare nu au mai fost actualizate conform indicilor prețurilor de consum, stabiliți de Institutul Național de Statistică.
O altă solicitare vizează actualizarea sporului de suprasolicitare neuropsihică, prevăzut în salarizării unice, la nivelul de 20%, pentru toți beneficiarii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, asemenea altor beneficiari din sistemul de Justiție. Totodată, sindicaliștii cer indexarea pensiilor militare de stat, cu rata inflației, pe anii 2019 și 2020, așa cum se menționează în lege. „De fiecare dată când au ieșit în stradă, polițiștii nu au cerut niciodată salarii mai mari, ci aplicarea legii”, a motivat Bogdan Tudosă.
Nemulţumiri privind sporul de antenă
Liderul SPPC din cadrul IPJ Botoșani, Cătălin Corneanu, a prezentat și o problemă distinctă și anume faptul că personalul contractual din cadrul IPJ nu beneficiază de sporul de antenă în integralitatea lui.
„Acest spor presupune două componente – cea salarială și cea de vechime în muncă. Ei bine, ei primesc sporul în bani, nu și la vechime, așa cum se întâmplă la toți ceilalți angajați din rândul personalului contractual din sistem. Sunt patru județe în țară, printre care și Botoșani, unde există această situație aberantă. Paradoxul este că cei de la Poliția de Frontieră Botoșani primesc totul conform legii, dar la IPJ nu. Asta pentru că atunci când au fost centralizate datele, actele de la IPJ s-au pierdut pe undeva. Există expertize care arată că cei din personalul contractual trebuie să beneficieze, dar acum ni se spune că situația nu mai poate fi remediată întrucât documentele nu au fost trimise la timp. Am făcut nenumărate sesizări, am cerut și în instanță, iar peste tot ni spune că nu se mai poate”, a arătat Cătălin Corneanu.
Probleme şi în privinţa asigurării serviciilor medicale
O altă nemulțumire venită de data aceasta din partea Sindicatului „Pro Lex”, prin vocea liderului Confederației sindicale Meridian, Virgil Bordei (foto), vizează asigurarea serviciilor medicale pentru personalul MAI din județ, dar și pentru cei pensionați. Asta întrucât toți angajații MAI din județ – că sunt polițiști, polițiști de frontieră, jandarmi sau pompieri – beneficiază de un singur medic, deși schema de personal a Centrului Medical Botoșani presupune existența a cinci medici.
„Pentru orice consult, pentru o rețetă sau o trimitere la medicul specialist, ei trebuie să bată drumul până la Botoșani, care uneori înseamnă și 75 de kilometri. Este aberant”, a invocat Virgil Bordei.
„Injustiția pornește din momentul conceperii legii”
Luările de poziție ale celor din poliție a determinat și reacția celorlalți lideri de sindicat prezenți la ședința CDS. Astfel, liderul Ligii Sindicatelor din Învățământ, Liviu Axinte (foto), a ținut să puncteze că nici Învățământul nu beneficiază de alocările bugetare aferente, care ar trebui să fie de 6% din PIB, iar profesorii și personalul din învățământ nu au beneficiat de creșterile maxime salariale promise, iar pentru anumite drepturi a fost nevoie de inițierea mai multor acțiuni în instanță, drepturile câștigate fiind plătite tot în tranșe.
„Nu se realizează justiție prin instanță. Injustiția pornește din momentul conceperii legii. Și ca să vedeți, în Învățământ nivelul maxim de salarizare este 2,6 într-o ierarhie totală de 12. Suntem și noi la baza piramidei acestei salarizări. Și atunci, cu aceste salarii nici nu putem atrage tineri de performanță…Totuși, noi nu avem profesori pensionați cu 4.000 de lei”, a fost reacția lui Liviu Axinte, care a invocat că ordonanța adoptată în 2010 privind eșalonarea plății unor datorii ale statului produce efecte la aproape 12 ani. „Este aberant pentru că, într-o situație ipotetică, dacă mie mi se greșește salariul și dau în judecată și câștig, cei 2.000 de lei care mi se cuvin ajung să fie eșalonați în cinci ani”, a exemplificat Liviu Axinte.
„Nu trebuie să facem rugăciuni, mătănii și alte minuni în fața Parlamentului”
În schimb, Daniel Bulboacă, președintele filialei județene a Confederației Cartel Alfa le-a dat dreptate polițiștilor susținând că este anormal ca în 2021 să se ceară aplicarea unei legi adoptată în 2017.
„Nu-i normal să se aplice o lege?! De ce trebuie să ne rugăm de guvernanți, de parlamentari, prin petiții?! Odată ce este publicată în Monitorul Oficial, legea trebuie aplicată. Punct. Nu trebuie să facem rugăciuni, mătănii și alte minuni în fața Parlamentului”, a spus Daniel Bulboacă, care a adăugat că modalitatea de aplicare eșalonată a legii a nemulțumit mai multe categorii profesionale, inclusiv în Sănătate, întrucât numai cadrele medicale au beneficiat de creșterea salariului în totalitate. În plus, cei din muzee și cei din sport nu au fost incluși în nicio grilă de salarizare. „Ei au salariile la nivelul anului 2009, cu majorările succesive, fără niciun fel de sporuri”, a mai arătat Daniel Bulboacă, care a adăugat că întreg personalul din sistem are o problemă comună – aplicarea legii 153.
„Singurul domeniu unde nu au fost probleme cu salarizarea a fost administrația publică locală”
De partea cealaltă, prefectul județului, Dan Nechifor, a recunoscut că multe dintre problemele invocate privind aplicarea legii 153 au fost tranșate în instanță.
„Dacă nu mă înșel, singurul domeniu unde nu au fost probleme cu salarizarea a fost administrația publică locală. Acolo s-a mers pe o grilă adoptată pe plan local și s-a mers pe maximum prevăzut de lege”, a spus Dan Nechifor, care a promis că va trimite toate solicitările sindicaliștilor către ministerele abilitate.
La rândul său, vicepreședintele Consiliului Județean, Dorin Birta, a afirmat că va încerca să organizeze o întâlnire cu actualul ministru al Muncii, Marius Budăi, dar și cu parlamentarii botoșăneni pentru ca problemele ridicate în cadrul ședinței CDS să fie discutate atât la nivel ministerial, cât și în comisiile de specialitate ale parlamentului.
