Vândut la Botoșani și Suceava prin piețe și pe sub mână, antiviralul rusesc Arbidol a ajuns să fie dorit de toți românii, fiind considerat un medicament minune care vindecă imediat boala.
Specialiști în epidemiologie, gen Gigi Becali, au importat niște pastile și le-au donat câtorva spitale, fapt care a pornit un val de acuzații că statul român nu face nimic pentru tratamente în spitale. Statul chiar nu face nimic, așa este. Dar dacă ar fi adus Arbidol, cifrele pandemiei nu s-ar fi schimbat prea mult
De fapt, singura minune legată de Arbidol e marketingul, care folosește canalele neconvenționale ale anti-vacciniștilor, în rest nu e nimic neobișnuit la el.
Arbidol (sau umifenovir) e făcut în Rusia de compania miliardarului Viktor Kharitonin. De numele medicamentului se leagă mai multe scandaluri de reclamă sau promovare neortodoxă, dar cert este faptul că Kharitonin a făcut atâția bani din vânzarea medicamentelor că a cumpărat circuitul de formula 1 de la Nürburgring.
Medicamentul n-a fost dezvoltat de el, datează de prin anii ’70, de pe vremea sovieticilor și era folosit în tratamentul gripei. Arbidol se vinde la liber în farmaciile din Rusia și Belarus și pe rețetă în China, ca tratament pentru gripă, singurele țări în care este aprobat.
Medicii români care l-au folosit spun că este un antiviral blând, cu puține efecte secundare. Şi la Institutul Matei Balş au fost pastile de Arbidol, exclusiv din donaţia de la Becali. “E un antiviral în regulă, are un preţ mic, putem să-l avem uşor la îndemână pentru mulţi pacienţi, dar e adevărat că-l dăm în general pentru formele uşoare şi cel mult medii”, a declarat dr. Marinescu pentru Libertatea.
De ce rușii nu testează medicamentul
Medicamentul nu e aprobat în alte țări nu pentru că are cineva ceva cu rușii. Doar că nimeni nu s-a străduit vreodată să aplice pentru aprobare, aceasta fiind obligația producătorului. Există și o explicație: pentru omologare este nevoie de teste clinice serioase, pe care nu le-a făcut nimeni pe Arbidol.
Motivul este iarăși simplu, în urma testelor există posibilitatea să reiasă că medicamentul are eficiență redusă sau nu are eficiență. Iar producătorii antiviralului sunt extrem de mulțumiți cu cifrele de vânzări din prezent, nu ar dori ca niște teste să strice legenda Arbidol.
Nici măcar cercetătorii ruși nu iau în serios medicamentul, mai ales că Academia Rusă de Știință a anunțat de prin 2007 că nu sunt dovezi că ar funcționa. Cu toate acestea, în Rusia și o ministră a sănătății a ajuns să-l promoveze, pe motiv că ar scurta gripa cu 1-2 zile. Doamna ministru era prietenă bună cu milliardarul.
În ciuda părerilor pro și contra, niciun test clinic serios n-a fost pornit, la un an și jumătate de la începutul pandemiei, pentru a verifica dacă afirmațiile despre eficacitate sunt reale, așa cum ar face orice producător care dorește să certifice calitatea medicamentelor pe care le vinde.
Cert este faptul că Rusia trece prin unul dintre cele mai grave valuri ale bolii, cu recorduri de decese, la fel ca în România. Cu toate că minunea de Arbidol se vinde la liber peste tot. Numărul mare de decese este, de fapt, rezultatul unei campanii de vaccinare ratate în Rusia, din nou situație asemănătoare cu România. Așa că, dacă e să ne uităm la morți și la îmbolnăviri, cu sau fără Arbidol, situația ar fi fost aceeași.
Când apar tratamente testate pentru Covid-19
Au apărut deja nu unul, ci două posibile tratamente, care par a îndeplini toate cerințele (administrare devreme, eficacitate mare, protecție pentru formele grave). Ambele sunt încă în teste, dar datele preliminare arată încurajator.
Unele țări, cum ar fi Marea Britanie s-au grăbit și au și aprobat deja unul din tratamente, cel produs de compania Merck.
Atât Lagevrio, produs de Merck, cât și Paxlovid, produs de Pfizer, sunt pastile, deci administrarea tratamentului va fi foarte simplă.
Lagevrio (molnupiravir) și Paxlovid par a fi cu 50%, respectiv 89% mai bune decât tot ce există pe piață. Comparativ, anticorpii monoclonali sunt cei mai eficienți, pe la 30% – dar sunt scumpi, se administrează prin perfuzie, doar în spital.
Ambele companii, Pfizer și Merck au anunțat că fac contracte cu diverși producători de medicamente pentru a face pastilele accesibile cât mai rapid. Cei de la Merck sunt mai fermi în declarații, Pfizer probabil se bazează încă pe vaccin, care este mai scump și deci mai profitabil economic.
Dacă lucrurile merg conform programului, aceste medicamente vor fi accesibile – iar România, ca stat membru al Uniunii Europene, va beneficia din plin de ele – undeva pe la începutul anului viitor.
La nici doi ani de la începerea pandemiei, avem deja câteva vaccinuri, pentru cei care vor să se protejeze, plus două tratamente pentru cei care vor să treacă prin boală, dar să nu moară. Aceste două modalități combinate vor coborî foarte mult mortalitatea efectivă, care va rămâne totuși semnificativ mai ridicată ca cea a gripei, dar la cifre mult mai acceptabile, comparativ cu situația actuală.
Un alt aspect pozitiv este că foarte mulți politicieni români, care au adunat capital politic din dramele pandemiei, plus anti-vacciniști și conspiraționiști vor rămâne fără obiectul muncii. Și se vor scufunda la loc în anonimatul de unde au răsărit.
