Calamități profitabile pentru unii primari

Banii oferiți de Guvern pentru tot felul de calamități au fost deseori subiect de scandal și dispute politice. În alte situații, sumele au fost „sifonate” prin tot felul de aranjamente ticluite de „băieții deștepți”. Milioane de lei au ajuns și anul acesta în județ pentru a acoperi pagubele lăsate în urmă de ploile torențiale din vară. Asta după ce în iunie și iulie șuvoaiele scurse de pe versanți au inundat zeci de localități și au lăsat în urmă un adevărat dezastru.

Trei milioane de euro

Banii au fost asigurați în două tranșe – una în iulie, când 29 de localități din județ au primit de la Guvern peste 8 milioane de lei, iar cealaltă săptămâna trecută, când au fost alocate fonduri totale de aproape 7,45 milioane de lei pentru 20 de unități administrative din județul Botoșani afectate de inundații și alte fenomene meteo extreme în vara acestui an. În total, 15, 45 milioane de lei, adică echivalentul a 3 milioane de euro. „Toate zonele afectate au fost verificate de comisii mixte de specialiști, astfel încât toate unitățile administrativ-teritoriale ce au infrastructură afectată, primesc acum sume pentru lucrări. Indiferent de coloratura politică”, anunța săptămâna trecută prefectul județului, Dan Nechifor.

Verginel Gireadă, favoritul alocărilor

La prima tranșă din iulie, de exemplu, banii s-au dus în 14 localități conduse de primari PSD, care au primit în total 3,221 milioane lei, în timp ce 11 localități în care primarii sunt liberali au primit 4,363 milioane de lei. Restul de 419.000 lei au fost distribuiți către acele localități în conduse de doi primari independenți, unul PMP și celălalt ALDE. Cumva s-a respectat structura după numărul de mandate deținute în județ de principalele două partide, cu un „plus” la liberali unde. deși au mai puțini primari, au primit ceva mai mulți bani. Schema de repartizare pare că s-a respectat și la tranșa a doua de fonduri, când opt localități conduse de primari PSD au primit 3,054 milioane lei, iar 11 unități administrativ-teritoriale în care primarii aparțin PNL au beneficiat de alocații care totalizează 4,354 milioane lei, 72.000 de lei plecând spre comuna Românești, unde primarul este din partea ALDE. Din nou un plus pentru liberali la fonduri alocate. Dezechilibrul pare să fi fost determinat de comuna Mihai Eminescu, unde primarul liberal Verginel Gireadă a primit bani de două ori – în iulie și în septembrie – și nu oricum, ci cele mai mari sume de fiecare dată. În total, vreo 3,1 milioane de lei, adică cât alte 5-6 sau chiar mai multe comune la un loc.

Comună mai oropsită decât tot municipiul

Privind pe hârtie, comuna Mihai Eminescu pare să fi fost lovită de un cataclism pentru că a primit de fiecare dată cele mai consistente sume din județ, depășind per total inclusiv banii încasați în cele două tranșe de municipiul Botoșani – 1,753 milioane de lei în iulie și încă alți 1,352 milioane de lei în septembrie. „Comuna Mihai Eminescu are 9.000 de locuitori și aproape 150 de kilometri de drumuri, dar și opt sate”, spune primarul Verginel Gireadă, care susține că în ultimii ani, din cauza schimbărilor meteo-climatice și a reliefului, multe zone de pe teritoriul satelor au fost inundate în urma ploilor torențiale. „La Cervicești, la casa de adunare, torenții au rupt o bucată de drum și poduri. Toate podețele erau subdimensionate, au fost inundate toate gospodăriile. Și Cătămărăști Vale a fost de nenumărate ori sub ape pentru că vine gârla pădurii, cu frunze și crengi, astupă toate tuburile și apele inundă întreg satul. Toate podețele sunt vechi, făcute înainte de 1989, iar acum trebuie să le schimb cu C-uri, de 3 – 4 metri”, spune primarul Gireadă. Probleme au fost și la Stâncești, în zona Fundoaia, unde apele venite dinspre pădure au inundat jumătate de sat, dar și pe Dresleuca, colmatată aproape în întregime, dar și pe un alt pârâu, Ioanei. „Vi se pare mult 1,3 milioane de lei ? Un pod din C-uri de 3,5 metri pe un metru și jumătate este 80 – 90.000 de lei”, a replicat Verginel Gireadă. Și, chiar dacă pe lista drumurilor sau străzilor afectate apare aceeași denumire, atât pe lista din iulie cât și pe cea din septembrie, primarul comunei Mihai Eminescu spune că este vorba de tronsoane diferite, unele drumuri sau străzi măsurând și peste 5 kilometri. „Stabilirea tronsoanelor de drumuri afectate s-a făcut cu topografi, nu la ochi. Situația este exactă, la milimetru”, a adăugat Verginel Gireadă. Cum a ajuns ca o comună să aibă peste 100 de kilometri de drumuri a recunoscut-o tot primarul comunei. Încercând să scurteze distanțele dintre sate, pentru ca localnicii să nu ocolească și 12 kilometri pe șosea, primarul și membrii Consiliului local au trecut în intravilan o serie de drumuri de exploatare, care au devenit drumuri sătești și drumuri comunale. „Păi ce rost avea ca oamenii din Cervicești să ocolească pe drumul național până la Cucorăni, când era un drum mai scurt”, a explicat Verginel Gireadă. Cât a contat faptul că soția lui, Aneta Gireadă, deține funcția de subprefect al județului, este greu de spus. Mai ales că toate comisiile de inventariere a pagubelor au fost constituite din ordin al prefectului.

„Comisiile sunt suverane”

Chiar dacă face parte din același partid politic (PNL), prefectul județului, Dan Nechifor, exclude și el orice imixtiune politică în acest caz. Asta pentru că toate constatările la obiectivele afectate de inundații au fost făcute de către o comisie formată din specialiști din mai multe instituții – Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Drumuri Naționale și Drumuri Județene. „În aceste situații, comisiile sunt suverane pentru că ele merg la fața locului și verifică să vadă dacă se încadrează sau nu, iar eu nu pot să contest acele constatări. Am avut și alte localități cu 80.000 de lei. Inclusiv municipiul Botoșani (n.r. – unde primarul este PSD) va beneficia a 1,648 milioane de lei pentru consolidarea versantului de la Pacea. Și trebuie să ne uităm la ceea ce au însemnat manifestările meteorologice – dacă am dat și la municipiul Botoșani, înseamnă că cele două localități au fost în același areal al manifestărilor meteorologice”, a spus prefectul Dan Nechifor. Cât privește absența de pe cele două liste a unor localități care au avut de suferit, prefectul Nechifor spune că totul a ținut de autoritățile locale, care fie au apreciat că nu se impune să ceară despăgubiri, fie s-au mișcat prea greu. „Prevederile legale sunt limpezi – dacă raportul operativ nu este întocmit în maxim 24 de ore de la manifestările meteorologice, ești decăzut din dreptul de a mai solicita bani din fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului. Recunosc, au fost multe cazuri în care autotitățile locale nu s-au încadrat în termenul de întocmire a raportului operativ”, a adăugat prefectul.

„Chiar nu am avut pentru ce să cer bani”

De pe cele două liste cu fonduri alocate de la Guvern surprinde lipsa unor comune la fel de mari, Ungureni și Vorona, care, deși sunt amplasate în zone predispuse la fenomene extreme, nu au solicitat anul acesta bani de la Guvern. „Slavă Domnului pentru că noi am scăpat anul acesta de astfel de probleme. Chiar nu am avut pentru ce să cer (n.r. – bani). A plouat și la noi torențial, dar din fericire nu am avut drumuri distruse. Noi am avut probleme anii trecuți, dar acum nu. Anul trecut am primit aproape 400.000 de lei și i-am folosit pe toți. Lucrările au fost finalizate chiar anul acesta”, a declarat primarul comunei Ungureni, Ilie Ivanache (PNL). La rândul său, primarul comunei Vorona, Aurel Ștefan (PSD), a recunoscut că nu a primit niciun ban, dar nici nu a cerut. „Ne-a ferit Dumnezeu de toate. Nu am cerut niciun leu pentru că nici situația nu a impus-o. Da, comuna este mare și sunt multe sate, dar nu am avut pentru ce să cerem bani”, a spus Aurel Ștefan. Prin urmare, este greu de spus dacă la Botoșani calamitățile au avut sau nu „culoare politică”.