Înaintea lui Octavian Augustus (63 î. Hr. – 14 d. Hr.), nepotul marelui general Caesar și primul împărat roman, această lună se numea „sextilis”, pentru că era a șasea în calendarul roman, prima lună fiind martie. Ulterior, romanii au numit fosta lună a cincea „iulie”, după prenumele lui Caesar, iar lunii următoare i-au spus „august”, în onoarea lui Augustus („cel Sfânt”), supranumit astfel de către contemporani. Cassius Dio, om de stat roman, istoric de origine greacă și romană, a menționat, într-una din cărțile sale, plebiscitul și senat-consultul care autorizau schimbarea denumirii lunii după numele împăratului. Argumentele invocate de către cei care au susținut ca numele împăratului să devină numele lunii se legau de principalele evenimente ce-l aveau ca protagonist pe Augustus, printre care primul său consulat, cele trei triumfuri, cucerirea Egiptului, sfârșitul războaielor civile, toate acestea petrecându-se în luna a opta a anului, conform noului calendar roman. Mai târziu, împăratul Nero, prin imitație, a vrut să redenumească luna aprilie după numele său, spunându-i „Neroneus”, dar posteritatea nu a fost de acord cu aceasta, așa că după moartea violentă a lui Nero aprilie și-a recăpătat vechiul nume. Grecii sărbătoreau în august, în pădurile de lângă localitatea Nemeea, „Jocurile Nemeiene”, în onoarea eroului Herakles-Hercule, care ucisese leul ce-i teroriza pe locuitorii din Nemeea. La idele lui august (13 august), romanii celebrau o sărbătoare dedicată sclavilor și slujitorilor, în memoria nașterii lui Servius Tullius, al șaselea dintre cei șapte legendari regi ai Romei, el însuși fiu al unei sclave, prințesă latină înrobită de romani după luarea sa în captivitate. În aceeași lună, romanii crucificau mai mulți câini, în amintirea unui alt eveniment important al istoriei lor, eveniment menționat de Titus Livius în monumentala sa operă Ab urbe condita (De la întemeierea orașului), în care este relatată istoria Romei de la legendara sa întemeiere, din anul 753 î. Hr., până în anul 9 d. Hr. Conform informațiilor furnizate de către Titus Livius, în anul 390 î. Hr., galii au reușit să urce pe colina Capitoliului roman, înșelând vigilența câinilor, animale care în mod normal reacționează la cel mai mic zgomot nocturn. Salvarea romanilor a venit de la gâștele sacre ale Junonei, cruțate de locuitori în ciuda foametei cumplite ce bântuia orașul. Zgomotele și bătăile de aripi ale gâștelor i-au alarmat pe romani, care au reușit să respingă atacul. De atunci, în fiecare lună august, romanii vor comemora acest eveniment, organizând o procesiune anuală în care o gâscă sacră era purtată într-o litieră luxoasă, în timp ce câinii erau răstigniți de vii de-a lungul drumului către vârful colinei. Plăteau, astfel, pentru neglijența lor de a nu fi lătrat când Roma fusese în pericol. În calendarul republican francez, august era împărțită între Thermidor (19 iulie-17 august) și Fructidor (18 august-16 septembrie). În această lună se pot culege busuiocul, lintea, rapița, bumbacul, meiul, vinetele, ardeii, roșiile, castraveții, țelina, spanacul, morcovii, fasolea, mazărea, dovleceii, prunele, pepenii verzi (harbujii, la moldoveni), merele, perele, caisele, piersicile, corcodușele etc.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
