Pentru al doilea an consecutiv, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei (MDM) a organizat un program de formare și dezbatere destinat decidenților, specialiștilor și altor actori ai societății civile interesați de dezvoltarea regiunii Moldovei, descentralizare și reformă administrativă în România.
Manifestarea a avut loc pe 27 și 28 august, la Memorialul Ipotești, sub denumirea ”Școala de dezvoltare Moldova 2021: regiune, identitate, brand”.
Școala MDM din acest an și-a propus inițierea unei discuții publice pe tema regionalizării, cu argumente pro și contra ca soluție pentru eliminarea inegalităților de dezvoltare între regiuni, cu scopul modernizării statului prin descentralizare și reorganizare administrativă.
„Vrem să înțelegem dacă discuția despre regiune poate să fie productivă pentru a ne ajuta să trăim mai bine în această țară. Să fim mai toleranți și mai inteligenți. Asta este important. Noi plecăm de la ideea că echitatea, autostrăzile și descentralizarea sunt vectorii care ne interesează. Suntem regionaliști, dar primim cu toată bucuria toate contra-argumentele. Pentru că trebuie să fim atenți și la tot ce constituie o zonă de periculozitate sau vulnerabilitate. Astfel încât să nu existe oameni care să spună că nu au știut despre ce e vorba”, spune Alexandru Cohal, vicepreședinte MDM și organizatorul evenimentului.
În prima zi a școlii de vară comunicările și dezbaterile s-au axat pe fundamentele regiunii și anume teritoriu, instituții, cetățeni.
Discuțiile au fost deschide de istoricul ieșean Dorin Dobrincu, președinte al MDM, care a analizat regiunile și regionalismul în istoria României, urmat de George Țurcanaşu, lector dr. al Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, specializat în Geografia teritoriilor, cartografie şi modele cantitative utilizate în geografie, care a prezentat premisele identificării unei logici regionale în construcţia fiecărei regiuni în parte, un demers care să se bazeze pe centralităţile importante care să asigure coeziunea teritorială la nivel regional dar şi competitivitate la nivel european.
Au fost prezentate plusurile modelului polonez de regionalizare, care a avut mare succes, dar și aspectele ce nu ar putea fi aplicate în țara noastră.
„Avem o țară care a fost, nu mă feresc să spun, prost proiectată, prost construită și lucrul acesta se vede forate clar în faptul că regiunile, teritoriile periferice ale României sunt printre cele mai sărace, cele mai slabe economic, între cele mai puțin adaptate din Uniunea Europeană”, spune George Țurcănașu.
Sergiu Constantin, cercetător la Institutul pentru Drepturile Minorităților aflat în componența Accademia Europea di Bolzano și Dragoș Dragoman politolog, profesor universitar dr. la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu au prezentat oportunitățile și provocările regionalismului în România, de ce regionalizarea s-a poticnit, care sunt cauzele și perspectivele.
Ziua a fost încheiată de Marius Balan, conferențiar universitar dr. la Facultatea de Drept a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, specialist în drept constituțional, care a prezentat foarte interesant cum se poate implementa autonomia locală și prevederile din legea fundamentală care pot fi ocolite sau pot fi o piedică în calea acestui obiectiv și de economistul Mihai Talmaciu, conferențiar universitar dr. la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cu o analiză a stării factorilor determinanți ai dezvoltării economiei celor opt județe aparținând regiunii istorice Moldova și identificarea cauzelor progreselor extrem de slabe înregistrate, plus un model explicativ al procesului de dezvoltare pentru o regiune care să integreze toate cele opt județe.
Fiecare comunicare a fost urmată de o sesiune de întrebări și răspunsuri, la care cei din sală au primit răspunsuri de la experții care au participat la lucrări, la final toți participanții fiind invitați la o masă rotundă cu titlul „Moldova, încotro?”, moderată de președintele MDM, Dorin Dobrincu.
A doua zi a evenimentului a stat sub semnul patrimoniului regional al Moldovei, a identității și valorilor regionale. Discuțiile au fost deschise de Adrian Mironescu, de la compania ieșeană WIRON, specialist în branding și identitate vizuală de impact, care este de părere că e necesară o comunitate de comunități ca să crești un brand regional în cazul Moldovei, urmat de Ovidiu Voicu, membru fondator și director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, care a analizat gradul de implicare civică în Moldova și dacă există așa ceva.
Sociologul clujean Barbu Mateescu a scos în evidență schimbările și stabilitatea în valorile locuitorilor Moldovei, analizând și modificările în preferințele electorale prin prisma ultimelor rezultate la alegerile din perioada 2019-2020.
„Au loc niște schimbări profunde în Moldova în modul de raportare la autorități, la partide politice. Este o epocă de turbulență, nu mai e vorba de un partid de care moldovenii se lipesc și îl susțin până în pânzele albe, identitatea acestuia se poate schimba de la an la an”, spune Mateescu.
De patrimonial cultural și identitate regională s-a ocupat Ioana Repciuc, cercetător științific la Departamentul de Etnologie al Institutului de Filologie Română, Academia Română – Filiala Iași, care a arătat că și resurselor patrimoniale beneficiază în România de un management cvasi-centralizat, construirea de identități regionale fiind relativ dificilă.
Sociolingvistul Alexandru Cohal a adus în atenția publicului o teză foarte interesantă, vorbind de „Oleacă despre limbă și identitate în regiunea Moldova”, arătând că „graiurile” românești au fost ostracizate în România, unele dialecte, precum cel moldovenesc fiind chiar folosit ca un stigmat pentru cei care îl vorbeau.
„Dacă vă amintiți”, a completat istoricul Dorin Dobrincu, „când eram copii, pe vremea comuniștilor, la desenele animate care au început să nu mai fie traduse, ci dublate, vocea personajului negativ avea accent de moldovean. Așa că nu e ceva nou aici”.
La fel ca în ziua precedent, fiecare comunicare a fost urmată de sesiuni de întrebări și răspunsuri pentru cei care au asistat în sală, iar unele subiecte au dus chiar la dezbateri foarte interesante cu cei care au participat la eveniment.
Tot ce s-a întâmplat la Școala de vară a MDM de la Ipotești poate fi urmărit pe pagina de Facebook a Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, iar întreg evenimentul a fost prezentat live pe aceeași rețea socială.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Friedrich Naumann Foundation for Freedom (FNF), dealtfel Raimar Wagner, director de proiecte al fundației pentru România și republica Moldova a participat activ la manifestările de la Ipotești.
Manifestarea a mai beneficiat și de un sprijin din partea firmei botoșănene Elsaco.
