Legumele și fructele din piaţă au ajuns să coste chiar și de opt ori mai mult faţă de prețul cu care le vând producătorii. O astfel de situaţie s-a înregistrat în cazul cireşelor în acest an. Producătorii spun că au vândut marfa cu aproximativ doi lei per kilogram, în timp ce în piaţă fructele au ajuns să fie vândute cu 10 lei per kilogram. Iar dacă în anii trecuţi, odată cu începerea sezonului, preţurile scădeau, în acest an lucrurile nu au mai stat aşa, costurile rămânând în jurul a 10 lei.
Această situaţie este confirmată de un producător din localitatea Buhalnița, județul Neamț. Constantin Lazăr vinde cireşe de peste 20 de ani, şi spune că în acest an a vândut fructele samsarilor cu 2,20 de lei kilogramul. Bărbatul spune că a ales această variantă deoarece vârsta nu-i mai permite să iasă pentru a-şi vinde singur marfa la piaţă, iar cumpărătorii sunt de la an la an tot mai puţini. Astfel, pentru a nu arunca marfa, acesta preferă să o vândă samsarilor la preţuri mai mici. „Nu este prea avantajos pentru un producător. Pentru a putea vinde, culturile trebuie întreținute, copacii trebuie curățați, stropiți, iar toate astea costă bani”, a declarat Constantin Lazăr.
Acesta spune că una dintre explicaţiile pentru diferenţele atât de mari de preţ este faptul că cei care vând în piaţă au şi alte costuri care se adaugă produsului în sine, cum ar fi transport, taxa pentru tarabă, salariul vânzătorului, plus un profit.
Constantin Lazăr spune că la fel procedează şi în cazul prunelor pe care le vinde chiar şi cu un leu. În piaţă, însă, acestea costă între 4 şi 7 lei per kilogram.
„Cine muncește n-are cum să câștige”
Un alt exemplu este cel al primarului din Copălău, Ciprian Ivanov, care este și cultivator de usturoi. Acesta spune că prețul cu care vinde kilogramul de usturoi este în jur de 7-8 lei. În pieţe, însă produsul se vinde cu preţuri cuprinse între 11 şi 15 lei kilogramul.
La fel ca şi în cazul lui Constantin Lazăr, Ciprian Ivanov spune că preferă să-şi vândă marfa comercianţilor la preţuri mai mici deoarece numărul cumpărătorilor este mic și altfel ar risca să rămână cu aceasta care s-ar strica. „Cei mai câștigați ies comercianții, cine muncește n-are cum să câștige. Există un risc pentru cel care muncește și mai și produce. Dacă nu vinzi marfa se strică. Comerciantul cumpără, de exemplu 200 de kilograme, stă cu marfa în piață, mare risc nu are, își permite să țină prețul ridicat pentru că atât face, comercializează”, a explicat Ciprian Ivanov.
Acesta spune că în acest an a avut în total aproximativ 16 tone de usturoi din care a vândut aproximativ 3-4 tone.
„Obișnuiam și noi înainte să vindem la diverși comercianți, însă ieșeam mai mult în pierdere”
Pentru a scoate profit din marfa lor, unii producători încearcă să o vândă singuri direct clienţilor, eliminând astfel intermediarii. Unii dintre aceştia improvizează tarabe în faţa grădinilor sau porţilor pe marginea drumului şi expun marfa acolo. Alţii le permit clienţilor chiar să-şi culeagă singuri legumele sau fructele.
O altă variantă este aceea în care producătorii îşi duc singuri marfa la piaţă. În acest caz, însă, cumpărătorul nu are neapărat un avantaj, deoarece preţul este acelaşi ca în cazul produselor care trec pe la intermediari.
O astfel de variantă a ales şi Mihaela Ascurtulesei, din Săveni, care se ocupă cu vânzarea legumelor de 25 de ani. Aceasta spune că a luat decizia de a-și vinde personal marfa în piața din Săveni, renunțând să mai vândă comercianților. ”Obișnuiam și noi înainte să vindem la diverși comercianți, însă ieșeam mai mult în pierdere. De asta am ales să schimbăm strategia. Avem legume diversificate, roșii, castraveți, gogoșari sau vinete, astfel să nu venim degeaba în piață. Dacă avem mai multe, tot vindem și, astfel, ieșim pe plus”, a declarat aceasta.
În piața din Săveni Mihaela Ascurtulesei vinde roșiile cu 1,5 lei-2 lei. În piețele din Botoșani, în schimb, un kilogram de roșii ajunge, în general, la 4-5 lei.
“Decât să vând samsarilor mai bine arunc marfa”
O variantă similară a adoptat şi Dumitru Zmău, producător de legume și fructe din Cucorăni, care spune că ar prefera să-şi arunce marfa decât să o vândă samsarilor. „Decât să vând la samsari pentru un preț de nimic, mai bine arunc marfa. De ce să câștige alții de pe munca mea? Că practic, aceștia ies mai câștigați decât cei care muncesc”, a spus fermierul. Acesta deține un magazin în Cucorăni unde își vinde legumele și fructele, precizând că în viitor o să-și vândă marfa de la “capătul ogorului”.
Pieţe invadate de samsari
Un alt producător din județ spune că autoritățile trebuie să efectueze verificări în piețe pentru a vedea astfel cine este producător cu adevărat și cine nu. Costinel Ciubotaru, fostul primar al comunei Sulița, județul Botoșani, care este și cultivator de cireșe, prune și pere, spune că, de exemplu, în piața din Sulița nu este decât un singur producător, restul fiind samsari. Acesta spune că este obligat sa-şi vândă marfa acestora deoarece nu are loc efectiv în piață. “Eu, ca producător, nu am cum să vând în piață pentru că nu sunt locuri. Samsarii achiziționează mese încă din iarnă și efectiv n-ai unde să-ți desfaci marfa”, a explicat Costinel Ciubotaru.
„Nu impune nimeni un preț”
Directorul Direcției pentru Agricultură, Cristian Delibaș, spune că instituţia pe care o conduce nu poate interveni în nici un fel, prețul fiind stabilit de piață. “Prețul este stabilit de piață, cerere și ofertă, relația dintre producător și consumator. Producătorul stabilește prețul în funcție de cerere și ofertă. Nu impune nimeni un preț. Dacă producătorul sau comerciantul crede că poate vinde cu prețul pe care l-a solicitat, e decizia lui, iar dacă, la rândul său, consumatorul acceptă preţul oferit este decizia lui. Singura explicație a acestui fenomen este faptul că prețul este stabilit de cerere și ofertă. Nu există vreo instituție a statului român care să stabilească un preț anume”, a explicat Delibaș.