Un sondaj recent arată cum privesc românii situația actuală și ce efect are asupra lor.
În perioada 30 martie – 11 aprilie 2021, Biroul de Cercetări Sociale (BCS) a efectuat un sondaj cu tema „Credințe și valori în societatea românească”. Sondajul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ pentru populația adultă a României. Persoanele intervievate locuiesc în 126 de localități urbane și rurale ale țării.
BCS a mai făcut un sondaj asemănător și în anii trecuți, iar diferențele nu sunt foarte mari. Apar aceleași contradicții în convingerile oamenilor legate de religie și acțiunile lor.
Astfel, 80% dintre români cred că există Dumnezeu, iar 38% s-au convins singuri de asta. Tot 80% cred că Dumnezeu este prezent în viața lor, iar 71,9% cred că Dumnezeu îi ajută. Din nou salariații la stat sunt campioni aici, crezând că Dumnezeu i-a ajutat să reușească în viață (83,1%) și că fac parte dintr-un plan al lui Dumnezeu (67,7%). Salariații din sectorul privat sunt puțin mai rezervați la acest capitol, probabil din cauza salarizării mai mici.
Chiar dacă 43,5% din respondenți se roagă o dată sau de mai multe ori pe zi și 70% cred în înviere, 37,3% păcătuiesc zilnic și 21,2% în ultima săptămână. Peste 74% din români sunt de acord cu studierea religiei în școli, dar 33,5% cred și în horoscop și predicții astrologice.
Avort, păcate și citirea Bibliei
Deși 58,9% spun că biserica influențează în bine moralitatea societății și 59,8% cred că omul a fot creat de Dumnezeu, doar 21% au foarte mare încredere în preoții din parohia lor, iar 88% dintre respondenți au icoane în casă, deși 38% nu au mers niciodată la biserică în ultimul an, doar 18% au citit Biblia și doar 15% se consideră foarte credincioși.
Aproape jumătate din români cred că avortul este o crimă și 35,2% l-ar interzice dacă ar avea putere de decizie.
Doar 15% țineau post în perioada pascală, cam același fiind procentul celor care s-au spovedit. În schimb 46,5% dintre români respectă toate sărbătorile religioase, iar 43,7% doar pe cele mai importante.
Cu toate acestea 70% dintre români cred în Înviere, deși doar 25% consideră că vor ajunge în Rai.
Practic toate aceste date arată că românii se consideră credincioși, chiar dacă nu sunt foarte practicanți în materie de religie, adică mai degrabă se tem de Dumnezeu, decât să creadă în El.
Vaccinarea și intenția de vot
Foarte interesante sunt și părerile legate de pandemie la români. Pentru a avea o idee ce efecte nocive a avut manipularea și dezinformările din ultima perioadă e de ajuns să aflăm că, conform respectivului sondaj, doar 28,8% dintre români cred că pandemia este răspândirea naturală a unui virus. Cam cât procentul de vaccinare, de fapt.
Tabelul de mai jos arată răspunsurile cele mai relevante legate de pandemie.
În ce măsură considerați că recenta pandemie este:
| În foarte mare măsură | În mare măsură | În mică măsură | Deloc | Nu știu | ||
| O pedeapsă divină | 9,9% | 11,2% | 23% | 41,9% | 13,7% | |
| Parte a unui război biologic pornit de anumite state | 23,7% | 23,3% | 20,2% | 17,7% | 15% | |
| O manipulare a unor mari corporații | 25,9% | 23,0% | 20% | 18,8% | 12,1% | |
| O răspândire naturală a unui virus | 28,8% | 24,6% | 25,5% | 12,1% | 9,3% |
La aproape jumătate din români măsurile luate de autorități legate de pandemie li se par exagerate, dar la începutul lui aprilie 30% din români declarau că s-ar vaccina a doua zi, dacă ar avea ocazia. Procent care încă nu s-a atins în România, deocamdată.
Mai mult de jumătate din respondenți declară că nici un partid sau că nu știau care partid ar fi putut gestiona mai bine pandemia. Toate întrebările de la acest capitol arată neîncrederea profundă a românilor în clasa politică. Nici un lider politic nu trece de 7% la întrebarea dacă ar fi cineva potrivit să conducă guvernul în această perioadă. Nici o persoană nu trece de 10% pentru a fi un bun ministru al sănătății și nici un politician sau specialist nu depășește 8% la întrebarea cine ar fi un ministru competent al educației. Întrebările au fost deschise, fără variante de răspuns.
În schimb, în aprilie, 36,4% din români erau de acord cu cei care manifestau contra restricțiilor impuse de guvern în pandemie, iar 43,4 erau împotrivă, restul fiind nehotărâți.
Dacă legăm aceste date de intențiile de vot, observăm că cel mai mare procent al celor împotriva restricțiilor au ca intenție de vot AUR (84%), dar există procente importante de peste 20% și la cei care ar vota PNL sau PSD.
Când legăm intenția de vot de cei care au răspuns NU la întrebarea „V-ați vaccina mâine dacă ați avea posibilitatea cu unul din vaccinurile anti-Covid?”, rezultatele sunt următoarele:
AUR 74%
PSD 47%
PMP 44%
Pro România 33%
PNL 30%
UDMR 26%
USRPLUS 17%
De aici reiese că, de fapt, intenția de vot este extrem de legată de intenția de vaccinare. Iar dacă AUR s-a exprimat clar anti-vaccin, USRPLUS nu este neapărat un partid provaccin, la nivel declarativ.
În rural ponderea e mai mare decât în urban: 45% vs 37%.
La femei mai mult decât la bărbați 43% vs 37%.
Ponderea celor care zic NU scade cu educația: 47% din cei cu educație primară zic asta, 37% din cei cu studii medii, 34,5% din cei cu studii superioare.
Dar există în toate categoriile sociale neîncrederea față de vaccin, și la votanți PNL sau PSD, în procente mari, chiar dacă nu votează neapărat AUR.
Nu există diferențe semnificative pe regiuni istorice la răspunsul la întrebare, așa că poate fi creată cumva o hartă a antivaccinării, cu tradiționaliști, naționaliști conspiraționiști, plus persoane care au informații greșite și tinerii care sunt neinteresați, în mare parte.
Sociologi reputați, ca Barbu Mateescu, spun că s-a ajuns în România la situația în care nici un indicator socidemografic nu se corelează mai mult cu poziția față de vaccinare ca intenția de vot.
Întreg sondajul poate fi consultat AICI.
