Când împlinise douăzeci și cinci de ani de la numirea, pe 15/27 iunie 1846, în funcția de vicar la „cârma bisericei (…) din Ardealu” și „cându clerulu și poporulu (…) credințiosu din Ardealu” petrecea, „în modu serbatorescu în și afora de Biserici, jubeulu acestoru doue-dieci și cinci de ani”, Adreiu Baronu de Siagun’a, „pătrunsu de însuflețirea clerului și poporului credințiosu”, „retrasu în singurătate, petrecându cu postu și rugăciuni”, dedica clerului și poporului cartea scrisă și comentată de el, intitulată „Enchiridionu, adecă: Carte manuale de canone ale unei sântei, sobornicesci și apostolesci Bicerici”.
În prefață, autorul scria: „precum cerbulu doresce spre isvorele apeloru, că din trânsa așia să te recreezi în religiunea, religiositatea, și în moralitatea Străbuniloru tei, precum cerbulu se recreează din izvoarele apeloru” (p. V-VI).
Andrei Șaguna își redacta volumul, argumentând necesitatea întrebuințării canoanelor în practica religioasă: „deși acestu adeveru s-au sustienutu nestrămutatu între fortunele și vijeliile lumei acesteia, ca și fanarulu luminatoriu pre malurile mării, toruși suntemu siliți a mărturisi, ca aceste și acestoru asemene principii din canonele nostre nu suntu în întrebuințiare practică peste totu în întreaga nostră biserică ecumenică” (p. IX).
Enchiridionul a fost tipărit la Sibiu, în anul 1871
Prefața se încheie cu versetul 106 din psalmul 118,: „Faclie picioreloru mele, și lumina carariloru mele este Legea Ta”, care servește și de motto al Enchiridionului, tipărit în tipografia archidiecesană din Sibiu în 1871.
Cartea cuprinde 85 de canoane ale Sfinților Apostoli, Canoanele Sinoadelor Ecumenice și ale Sinoadelor locale, Canoanele Sfinților Părinți și „Indicele alfabeticu alu celoru cuprinse în această carte” de 38 de pagini.
Personalitate cunoscută prin diversele sale contribuții nu doar în domeniul scrierilor religioase, mitropolitul Andrei Șaguna, își trecea, pe coperta Enchiridionului, titulatura: „din mila lui Dumnedieu Archiepiscopu alu Ardealului, și Mitropolitu alu Româniloru de Religea ortodocsă greco-răsăriteană din Ungaria și Ardealu, Consiliariu intimu de Statu, Marele Cruceriu alu ordinelui cesaro-austriacu Leopoldinu, și Cavaleriu alu ceriu alu ordinelui cesaro-austriacu alu Coronei de fieru, și c.a.”
În Biblioteca Parohiei Călinești cartea a avut, inițial, numărul de inventar 30, trecut de aceeași mână a arhimandritului mitrofor Inochentie Ștefanelli, corectat, mai târziu în „5”.
Ala Sainenco, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu