Zeci de copii botoşăneni au ajuns în grija statului sau în plasament familial din cauză că în propriile familii nu mai erau în siguranţă. Datele centralizate arată că în primul trimestru al acestui an pentru 42 de copii a fost instituită o măsură de protecţie, în timp ce anul trecut, în această situaţie s-au aflat 38 de micuţi.
Copii preluaţi de asistenţi maternali
Datele centralizate prezentate de Lăcrămioara Radu, şef Birou programe, strategii, monitorizare, parteneriate şi coordonare autorități publice locale din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) arată că în sistemul de asistenţă maternală au intrat 29 de copii în primele trei luni ale anului trecut, faţă de 21 în primele trei luni din acest an.
„Ca o particularitate faţă de restul măsurilor de protecţie, la asistenţi maternali au ajuns copii mici, cu vârstă de până în şapte ani şi grupuri de fraţi. Aceşti 21 de copii pot fi şi din patru intrări. Copiii au fost preluaţi nu neapărat urmare a sărăciei în care trăiesc, ci şi din cauza abuzurilor, expunerii la abuzuri, neglijenţei părinţilor sau a unor situaţii absolut dramatice”, a declarat Lăcrămiora Radu.
Fraţi luaţi în grija statului
În ultimii doi ani se remarcă faptul că ajung în grija statului grupuri de fraţi, situaţii care în urmă cu mai mulţi ani se întâlneau mai rar.
Spre exemplu, într-o familie, cinci copii au asistat la o scenă desprinsă dintr-un film de groază – mama le-a omorât tatăl. Acei copii au fost expuşi unui abuz pentru că în faţa lor s-a petrecut o astfel de grozăvie.
„Alţi micuţi au fost neglijaţi de părinţi. Vecinii au sesizat că patru fraţi stau singuri în casă de o zi. În prima zi le-au dat mâncare, a doua zi au sesizat poliţia, iar a treia zi pe noi, iar colegii au mers în teren. Au găsit părinţii plecaţi într-o altă localitate. În alte cazuri era un singur părinte care consuma alcool, ori mama plecată în străinătate, după care a plecat şi tatăl, deşi iniţial s-au înţeles ca el să aibă grijă de copii. Aceştia au rămas singuri sau în grija unui frate mai mare. Nu putem fi de acord cu acest lucru, un copil de 14 ani nu poate avea grijă de trei fraţi mai mici, cu vârsta până în şapte ani. Obligatoriu că s-a instituit măsura de protecţie”, a explicat Lăcrămioara Radu.
Copii ajunşi în sistemul rezidenţial sau la centrul de primire în regim de urgenţă
Din numărul total al copiilor pentru care s-a instituit o măsură de protecţie, în primele trei luni ale acestui an au ajuns în sistemul rezidenţial sau la centrul de primire minori în regim de urgenţă 18 copii, faţă de patru în primul trimestru din 2020. „Şi aici sunt grupuri de fraţi, în principal din mediul rural. Noi aflăm de aceste cazuri de la primării, vecini, poliţie, şcoală sau ne-au autosesizăm, după prezentarea lor în presă. Mergem în teren, constatăm că este o stare de dificultate şi atunci instituim măsura de protecţie”, a adăugat oficialul.
Măsura plasamentului familial a fost instituită pentru cinci copii în primul trimestru al anului trecut, respectiv pentru trei în primele luni ale acestui an. Respectivele familii primesc alocaţie de plasament familial, acordată prin Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială. Asistenţii maternali sunt angajaţi ai DGASPC.
„Analizăm revenirea în familie cât mai repede”
De fiecare dată, specialiştii DGASPC fac o evaluare iniţială în baza căreia se stabileşte soluţia cea mai bună pentru micuţi. „La momentul evaluării, a fost clar că aceştia trebuie să părăsească familia. Pe termen mediu şi pe termen lung, nu aceasta este soluţia cea mai bună, ci mediul familial propriu. După ce luăm copiii, analizăm revenirea în familie cât mai repede. Soluţia este să-i responsabilizăm pe părinţi şi lucrăm cu aceştia. Din exemplele pe care le-am dat, părinţii nu puteau fi responsabilizaţi peste noapte, astfel că am luat copiii într-un mediu stabil şi sigur”, a concluzionat Lăcrămioara Radu.
Aproximativ o sută de copii şi tineri părăsesc anual sistemul de protecţie
Acelaşi date centralizate arată că, în fiecare an, ies din sistem (toate măsurile de protecţie – sistem rezidenţial, asistenţă maternală sau plasament familial – n.r.) 80 – 90 de tineri la împlinirea vârstei de 18 ani sau peste 18 ani, dacă îşi continuă cursurile. La aceştia se adaugă anual aproximativ 20 de copii sau tineri care revin în familiile lor.
O altă soluţie de ieşire din sistem este adopţia. În ultimii ani, au fost adoptaţi, în medie, 25 de copii pe an.
