În seara zilei de miercuri, 19 martie 1869, Eminescu, care făcea parte din trupa lui Pascaly, asista la București, la concertul cântăreței Carlotta Patti.
Enciclopedia Română oferă câteva date despre Carlotta Patti în articolul dedicat surorii sale, Adelina: „O soră mai mare a ei, Carlotta (n. 1840 în Florența, d. 1889 în Paris) ăncă a fost o cântăreață aprețiată mult, care însă din causa unui defect în mers, se consacrase numai concertelor, renunțând la succesele scenice. A fost măritată cu violoncelistul Demunck” (Tomul al treilea, Sibiu, 1904 p. 545-546).
„Dintr-o familie de cântăreți și moștenind ca și Adelina, Amelia și Caro, aceleași virtuți muzicale – scrie Perpessicius având ca sursă Enciclopedia Italiană –, Carlotta nu se putuse dedica teatrului, din pricină că era șchioapă” (Perpessicius, Carlotta Patti sau una din „artiste”, în: „Revista Fundațiilor Regale”, nr. 7, 1939, p. 74)
Ea debutează la New-York în 1861, cântă la Palatul de Cristal din Londra. În 1867 concertează la Théâtre Lyruque din Paris, îi reface traseul Perpessicius.
În martie, mai multe ziare, printre care Trompeta Carpaților, anunțau viitorul concert:
„Anunțăm cu plăcere societății bucureștene trecerea prin Capitala României a celebrei cântăreață Dra CARLOTA PATTI, care însoțită de artiști renumiți din Paris ca dnii Theodore Ritter, Sarasate, Marochetti și Callois și-a propus a delicta Bucureștii în câteva Concerte; și va merge apoi la Constantinopole.
Este de prisos, credem, a mai face veri-uă recomandare publicului în privința Concertelor Drei PATTI; pentrucă acella în mânele căruia numai uă-dată în viață îi va fi căzut un singur număr din jurnalele străine și mai cu seamă alle Parisului, nu se poate să nu o fi văzut prin ochii minții în toată splendoarea artii sealle și în tot triumful cullegerii unor laude neinteressate” (reprodus după Perpessicius).
Eminescu asistă la concertul Carlottei Patti şi îi dedică o poezie
„… după ce asistă la concert (Eminescu) se hotărăște să dedice Carlottei Patti o poezie votivă” – scrie Perpessicius –: „Credeam eri că steaua-ți… și Dar astăzi poetul, din întâiul și al nouălea vers al sonetului, marchează pozițiile, și în plan cronologic, nu numai sentimental” din La o artistă.
Deși demonstrase cu lux de amănunte în câteva articole că artista nu putea fi decât Carlotta Patti, Al Piru, în cronica la G. Călinescu „Viața lui M. Eminescu”, concluzionează: „O biografie, susţine pe drept cuvînt G. Călinescu, are nevoie de oarecare mitologie şi, mai la urma urmei, dacă spunem că poezia La o artistă a fost inspirată de Carlotta Patti nu de Eufrosina Popescu, cum presupuneau contemporanii, poezia rămîne aceeaşi” (în „Steaua”, nr. 5-6, 1964, p. 174).
„Brună, mai mare ca sora ei Adelina, căreia îi semăna totuși foarte mult” – acestea sunt trăsăturile fizice pe care le reține Perpessicius și care pot fi deduse și din fotografii. În Fondul Documentar Ipotești se păstrează una dintre fotografiile originale ale Adelinei Patti.
Ala Sainenco, Memorialul Ipoteşti
