Ai imaginat, vreodată, proiecte irealizabile, întreprinderi himerice imposibil de realizat, planuri fantastice? Înseamnă că, de fiecare dată, ai construit castele în Spania, ți-ai făcut iluzii deșarte. La fel de bine trebuie să recunoaștem că acest mod simplu de a construi ieftin ne umple de multe ori imaginația și ne oferă momente plăcute de visare, până la trezirea la realitate. Ceea ce poate sta la baza acestei expresii este lipsa castelelor din Spania înainte de secolul al XI-lea. Cu mult înainte, grecii aveau o expresie similară, „a construi castele în aer”, care pleca de la verbul ,lor „aerobatein”, adică „a călători prin aer”. La rândul lor, romanii, prin Cicero, aveau expresia „a te legăna în speranțe zadarnice”, cu același înțeles. Popoarele moderne au expresii similare precum cea la care ne referim. Englezii spun „to build castles in the air”, francezii „bâtir des châteaux en l’air”, iar polonezii „a construi castele pe gheață”, pentru că razele soarelui le fac să dispară precum lumina realității destramă visurile nocturne. Proverbul a luat naștere spre sfârșitul secolului al XI-lea, în perioada de început a feudalismului, când se construiau castele asociate cu ideea de măreție și avere. Într-unul din cele mai vechi romane franceze, „Romanul Trandafirului”, o alegorie scrisă în secolul al XIII-lea, apare la un moment dat opțiunea de a rămâne lucid, cu mintea limpede, sau a făuri castele în Spania și atunci bucuria va fi redusă la nimic. Într-una din fabulele sale, anume „Lăptăreasa și oala de lapte”, Fontaine trimite practic la aceeași expresie, atunci când eroina Perrette, plăsmuind castele în Spania, enumeră tot ce vrea ea să cumpere cu veniturile din vânzarea laptelui. Este atât de bucuroasă, tremură de bucurie și nu se mai gândește la faptul că ține în mâini oala de lapte, o scapă și atunci adio vițel, vacă, porc, păsări. Toată averea visată din vânzarea laptelui tocmai se destrămase. La 26 martie 1789, la Versailles, în fața cuplului regal, avea să fie jucată comedia în cinci acte „Castele în Spania”, avându-l ca autor pe Collin d’Harleville și ca motto o strofă din fabula amintită mai sus. La un moment dat un valet, proprietarul unui bilet de loterie, vede în fața ochilor o sumedenie de imagini fericite despre ce îl va aștepta când va încasa jackpot-ul însă, imens ghinion, el pierde celebrul bilet! Un secol și ceva mai târziu, Caragiale publica nuvela „Două bilete pierdute”, avându-l ca protagonist pe Lefter Popescu, fericitul posesor a două lozuri prezumtiv câștigătoare. Originea istorică a acestei expresii se află în contextul luptelor duse de creștini, la sfârșitul secolului al XI-lea, pentru alungarea maurilor din Peninsula Iberică. Atunci, Henric de Burgundia, conte de Portugalia și inițiatorul dinastiei burgunde ce va conduce Portugalia, răspunzând apelului la Reconquista al regelui Alfonso al VI-lea al Castiliei și Leon-ului, trece Pirineii ș, la capătul mai multor victorii militare, lansează un apel către nobilii și cavalerii francezi, îndemnându-i să lupte alături de el și promițându-le, în schimb, proprietăți pe care să-și înalțe castele în Spania. Cei care l-au crezut și l-au urmat au trăit o cruntă dezamăgire, castelele promise s-au dovedit iluzorii, pentru că abia în 1492, prin cucerirea Granadei, Reconquista (eliberarea de către creștini a Peninsulei Iberice) se va fi încheiat. Ridicarea acestor castele în Spania, o regiune unde castelele erau atât de rare, s-a dovedit o întreprindere fantezistă. Nobilii creștini de acolo, expuși deselor raiduri arabe, nu ridicau castele temându-se că dacă acestea ar fi capturate de către mauri îi vor ajuta pe aceștia să-și mențină și să-și consolideze puterea.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU
Fabula fetei și a găleții ei de lapte, tablou de Kate Greenaway (1893)
Coperta piesei în 5 acte și versuri a lui Collin d’Harleville, Les Châteaux en Espagne
Regele Leon-ului și Castiliei, Alfons al VI-lea, învestindu-l pe Henric de Burgundia ca și conte al Portugaliei (1096). Castelele din Spania ale lui Henric s-au dovedit simple iluzii
