În fiecare an, pe 27 martie, românii sărbătoresc Unirea Basarabiei cu România. Spre deosebire de anii anteriori când Muzeul Județean Botoșani organiza expoziții și simpozioane dedicate acestui eveniment, anul acesta botoşănenii sunt invitaţi să vizioneze online, pe pagina de facebook a muzeului, câteva personalități și documente legate de acest important eveniment. Expoziția a fost concepută de muzeograful Sergiu Balanovici, cu ocazia aniversării Centenarului Unirii Basarabiei cu România.
Alături de fotografii, a fost postat şi un text despre acest important eveniment, text pe care îl redăm în cele ce urmează.
După mai bine de o sută de ani de dominație rusă, perioadă în care autoritățile țariste au promovat o politică de rusificare forțată a românilor, caracterul etnic precumpănitor românesc al Basarabiei nu a putut fi modificat, deși numărul românilor scăzuse considerabil în raport cu alte naționalități.
Conjunctura favorabilă creată la sfârșitul Primului Război Mondial prin dispariția Imperiului Țarist și a celui Austro-Ungar, precum și a afirmării pe plan internațional a principiilor autodeterminării și al naționalităților, a stimulat lupta de eliberare a popoarelor asuprite, inclusiv a românilor din Basarabia.
În martie 1917, un grup de intelectuali români a pus bazele Partidului Național Moldovenesc, care cerea ca Basarabia „să-și cârmuiască singură viaţa ei dinăuntru, ținând seama de drepturile naționale ale tuturor locuitorilor ei”. Pe întreg cuprinsul Moldovei dintre Prut și Nistru a început o intensă mișcare politică și națională, al cărei obiectiv esențial era unirea cu România.
În octombrie 1917, Congresul Soldaților Moldoveni ținut la Chișinău a proclamat „autonomia teritorială și politică a Basarabiei” și a decis constituirea unui organ reprezentativ al Basarabiei, numit Sfatul Țării.
Președinte al Sfatului Țării a fost ales Ion Inculeț, puterea executivă fiind încredințată Consiliului Directorilor Generali. Susținut de o largă bază de masă, Sfatul Țării a proclamat, la 2/15 decembrie 1917, Republica Democratică Moldovenească autonomă, care la 24 ianuarie/6 februarie a devenit independentă față de Rusia.
Ultima etapă a autodeterminării Basarabiei s-a realizat la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi unirea Basarabiei cu România. Rezultatul votului a fost comunicat șefului guvernului român, Alexandru Marghiloman, aflat la Chișinău. Regele Ferdinand a ratificat actul unirii la 9/22 aprilie 1919, în aceeași zi doi reprezentanți ai Basarabiei întrând în Guvernul României.
La 29 decembrie 1919, Parlamentul României a votat legea prin care se ratifica Unirea Basarabiei cu patria mamă, în conformitate cu declarația adoptată de Sfatul Țării la 27 martie/9 aprilie 1918.