Publicarea bugetului pe 2021 oferă foarte puține date concrete despre ce ajunge la Botoșani.
Legea bugetului de stat, care ar trebui să fie cea mai transparentă și mai discutată, este în România una dintre cele mai opace și lipsită de date concrete. Este aproape imposibil de aflat care sunt sumele totale alocate județului Botoșani, de exemplu. Sau oricărui alt județ. De obicei, cifrele ies la iveală după execuția bugetară, la finele anului, când este inutilă orice intervenție pentru a mai schimba ceva.
Banii sunt împărțiți pe ordonatori de credite, pe ministere, iar cheltuielile nu sunt defalcate pentru anumite investiții din zone ale țării. CNAIR și Compania Națională de Investiții (CNI) au liste și hărți cu investiții, dar nu e semnalat dacă respectivele obiective vor primi sau nu finanțare în 2021, sunt doar semnalate cele finalizate, cel puțin la CNI.
Premieră cu banii pentru drumurile naţionale
O premieră pentru județul nostru este că la drumuri naționale au primit finanțare Botoșani-Ștefănești și Botoșani-Târgu Frumos, o sută de milioane de lei pentru demararea și derularea lucrărilor. Întrucât termenul de execuție este 2023, nu este prevăzut în bugetul anual întreaga sumă necesară realizării celor două lucrări. Aceste două obiective fac parte dintr-o listă de 160 de obiective prioritizate din întreaga țară, unde sunt cuprinse și autostrăzi și drumuri expres, cu finanțări mult mai mari, evident.
Sume cu ţârâita pentru baraj
Și barajul de la Vârfu Câmpului, viitoarea sursă de apă potabilă pentru jumătate din populația județului, primește bani în 2021, la fel cum a primit în ultimii 30 de ani din cei 35 de când se încearcă finalizarea construcției acestui obiectiv. Suma nu se știe exact, fiind menționate mai multe variante, toate absolut insuficiente pentru terminarea lucrărilor.
La CNI lista cu investiții este oarecum înșelătoare, pentru că după ce e consultată cu atenție, se văd discrepanțe majore în teritoriu. În județul Botoșani majoritatea sunt lucrări mici, în cel mai bun caz săli de sport și cămine culturale, în timp ce la București se fac trei stadioane, pentru care sunt alocate sume uriașe. Deci nu este neapărat relevant numărul de investiții aprobate sau în curs, ci valoarea lor, pentru a stabili unde ne situăm, iar aici județul Botoșani este net dezavantajat. E drept că sunt și urmele politicii PSD aici, care nu a promovat investiții majore la Botoșani, ci investiții minuscule în mai multe localități, pentru a putea spune pesediștii în campania electorală că au câte un șantier în fiecare localitate a țării.
Mai bine decât pe vremea PSD, dar tot insuficient
Din sumele defalcate din TVA pentru drumuri județene și comunale, județul nostru primește 13.228.000 lei, fiind al nouălea județ din țară. Suceava primește un pic peste 15 milioane, iar Iași ceva peste 13 milioane. Însă diferențele nu sunt mari, suma maximă primită este în Argeș, 18 milioane lei.
În 2020, suma totală alocată drumurilor, după echilibrarea bugetară, a fost de 18,7 milioane lei. Însă acest indicator e înșelător, pentru că înseamnă că avem pur și simplu multe drumuri județene și comunale în stare proastă. Cea mai mică sumă primită la nivel național este în Ilfov 3,35 milioane lei, pentru că acolo problema drumurilor e rezolvată în cea mai mare parte.
La Botoșani, din 2.534 km de drumuri județene și comunale, 58,6% sunt drumuri comunale, care în cea mai mare parte arată ca în evul mediu. În timp ce media națională este că din totalul drumurilor 38,7% sunt drumuri comunale.
Deci județul nostru are mult mai multe drumuri comunale și mult mai proaste ca în restul țării, așa că banii sunt probabil insuficienți și în acest an, chiar dacă sunt mult mai mulți decât în timpul guvernărilor PSD, când președintele CJ de acum Doina Federovici, pe atunci senator PSD, spunea că Botoșani era pe locul doi la banii alocaţi pentru drumuri județene, dar suma era ceva peste două milioane de lei.
Administraţia locală nu se poate autosusţine
La sumele defalcate din TVA destinate echilibrării bugetelor locale pe 2021, județul Botoșani figurează cu 258.146.000 lei. Suceava primește suma maximă la nivel național 435,38 milioane lei, iar județul Iași 346,5 milioane lei.
Sumele sunt mai mari în zonele mai puțin dezvoltate, care nu se pot autosusține financiar, la acest capitol, județul Cluj, de exemplu, primește doar 23,6 milioane lei.
Dar chiar și așa, bugetul național este complet dezechilibrat, la capitolul 5 găsim că pentru echilibrarea bugetelor locale sunt alocate șapte mii (7.000!) de milioane lei, în timp ce pentru reparare și întreținere drumuri județene și comunale sunt prevăzute doar 400 de milioane.
Asta arată falimentul complet în care se află administrațiile locale și județene din România, care au angajați cu măriri uriașe de salarii de pe vremea guvernelor Dragnea, dar care sunt complet ineficiente și ar trebui să închidă șandramaua, deoarece nu ar mai avea bani nici de salarii dacă nu ar primi bani de la stat la echilibrarea bugetară.
Este puțin probabil ca în 2021 să se schimbe ceva în această direcție, la absolut toate ministerele sunt prevăzute în buget creșteri de cheltuieli cu personalul în comparație cu 2020.
Marile investiţii ne ocolesc
Clujul, pe lângă Timiș, Brașov, Sibiu și Alba, sunt prezente în celebra anexă 7.03 a bugetului, unde guvernul împarte discreționar sume mari de bani pentru finalizarea unor investiții importante. Județul nostru nici măcar nu este prezent cu vreo poziție pe acea listă, dar asta poate ține și de factorul local, care nu are sau nu a înaintat proiecte majore de investiții. Singurele județe din Moldova regăsite pe listă sunt Iași cu 17 milioane lei, și Bacău cu 24,3 milioane.
Sumele de la Uniunea Europeană prin Planul Național de Reziliență și Redresare (PNRR) sau prin alocările regulate reprezintă o oportunitate majoră în acest an, numai că pentru a le obține autoritățile locale trebuie să facă proiecte sau să le finalizeze pe cele deja începute. Adică banii există, însă doar virtual, trebuie ca autoritățile locale sau naționale să fie și în stare să îi colecteze, prin proiecte viabile.
Și aici, lista de proiecte din PNRR este înșelătoare, tot valoarea financiară trebuie urmărită, nu numărul de proiecte, diferențele fiind uriașe. De exemplu, la Botoșani e propus, printre altele, un proiect pentru Memorialul Ipotești, în timp ce Clujul își face metrou. Alocările pentru cele două proiecte nu suportă nici un fel de comparație, evident.
Banii europeni, o căciulă prea mare
În concluzie, alocările bugetare pentru județul nostru sunt vizibil mai bune ca în ceilalți ani, dar tot insuficiente, având în vedere gradul înaintat de subdezvoltare din Botoșani. Banii europeni prin PNRR sau alocările obișnuite al Uniunii Europene sunt o oportunitate majoră în 2021, cu care nu ne vom mai întâlni prea devreme. Dar asta înseamnă mult mai multă muncă și preocupare pentru autoritățile locale și județene. Însă un județ sărac ca Botoșani are și aici probleme, pentru proiectele europene sunt necesare cofinanțări, iar de multe ori bani pentru așa ceva nu există în bugetul local.
