Biserica Ortodoxă îi pomeneşte astăzi pe cei trecuţi la cele veşnice. Cei plecaţi din această lume sunt numiţi de Biserică „adormiţi”, termen care are înţelesul de stare din care te poţi trezi. Astfel, nu se vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă.
Astăzi, în fiecare biserică este oficiată Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului pentru cei adormiţi. Sfinţii Părinţi au rânduit ca sâmbăta să se facă pomenirea celor adormiţi, pentru că este ziua în care Hristos a stat cu trupul în mormânt şi cu sufletul în iad, ca să-i elibereze pe drepţii adormiţi. Sâmbăta e deschisă spre duminică, ziua învierii cu trupul.
Moşii de iarnă marchează începutul sâmbetelor morţilor, în număr de şapte, care se vor încheia cu Sâmbăta lui Lazăr, înainte de Săptămâna Mare, sau Săptămâna Patimilor.
Ofrandele oferite de sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor acestora, făcute în timpul vieţii.
În popor se spune că sufletele celor plecaţi din această lume vin în această zi pe pământ, în timp ce credincioşii dau de pomană mâncare gătită pentru ca spiritele să îi ocolească. Sufletele trecute în nefiinţă vin astăzi să se hrănească cu mireasma şi aburii bucatelor pe care credincioşii le pregătesc, astfel încât să le ajungă întreg anul. În această zi se dau de pomană sarmale, plăcinte, vin, colivă, colaci, fructe şi lumânări aprinse. La mormintele celor trecuţi la cele veşnice trebuie aprinse cel puţin două lumânări, care au rolul de a încălzi sufletele morţilor.
Potrivit tradiţiei, Moşilor de iarnă li se mai spune şi Moşii de piftii deoarece astăzi, pe lângă plăcinte, gospodinele pregătesc piftii, sau răcituri pe care le dau de pomană.