Un botoșănean dat în urmărire internațională de autoritățile belgiene a ajuns subiect de dispută între trei state, din cauza unui mandat european de arestare care nu a fost pus în aplicare de autoritățile române. Cazul vine să arate încă o dată cum reușesc infractorii români să se strecoare pe lângă lege, în timp ce autoritățile sunt închistate în niște acte normative vechi și ineficiente.
Tânăr bănuit de furturi în Belgia
Povestea incredibilă a început la sfârșitul lunii mai 2017, când Tribunalul de primă instanță Flandria de Est – departamentul Gent Belgia a emis pe numele botoșăneanului Marian B., în vârstă de 34 de ani, un mandat european de arestare. Tânărul era bănuit că ar fi fost implicat în mai multe furturi sau tentative de furt comise în intervalul ianuarie – februarie 2017 în Belgia și la care ar fi participat alți doi români. Tânărul a fost capturat de polițiștii botoșăneni câteva zile mai târziu și prezentat în fața magistraților de la Curtea de Apel Suceava, în vederea extrădării. Doar că, în momentul în care au verificat situația tânărului, magistrații au admis cererea autorităților belgiene, au dispus punerea în aplicare a mandatului european de arestare, dar au amânat predarea pe motiv că botoșăneanul era judecat într-un dosar și făcea obiectul altor două anchete penale derulate de procurorii botoșăneni. Prin urmare, ei au amânat extrădarea lui Marian B. până în momentul în care vor fi finalizate dosarele de la Botoșani și vor fi executate eventualele pedepse.
Mandatul de la Suceava, revocat de belgieni
Se întâmpla în vara lui 2017, iar de atunci tânărul a rămas în libertate și nu a ezitat să profite de situație. Așa se face că anul trecut el a plecat din țară, dar a fost capturat în Austria, în baza aceluiași mandat european de arestare pentru care fusese reținut la Botoșani. Iar pentru austrieci nu au mai contat anchetele și procesele de la Botoșani. Doar că, în momentul în momentul în care urma să fie extrădat în Belgia, botoșăneanul a contestat reținerea din Austria pe motiv că mandatul european fusese admis de Curtea de Apel Suceava, aceasta fiind singura autoritate care putea să-l pună și în aplicare.
A fost nevoie de o întreagă corespondență între Austria și Belgia, iar judecătorii belgieni, realizând că îl pot scăpa din nou pe Marian B., au recurs la o altă procedură judiciară – au revocat mandatul aflat la Suceava, iar în ianuarie a.c. au emis un nou mandat european de arestare pe numele botoșăneanului. Așa se face că tânărul urma să fie extrădat în Belgia de austrieci.
Lămuriri solicitate de magistraţii suceveni
Întreaga poveste a ieșit la iveală abia în momentul în care cei de la Tribunalul de primă instanță Flandria de Est au comunicat Ministerului Justiției din România că renunță la mandatul confirmat de Curtea de Apel Suceava. Nedumeriți, magistrații suceveni au solicitat lămuriri și așa au aflat de întreaga tărășenie și că botoșăneanul fusese prins în Austria. Este drept, judecătorii suceveni nu au avut cum să procedeze altfel întrucât, dacă l-ar fi extrădat din start pe Marian B., ei ar fi încălcat legea privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, care reglementează modul în care sunt puse în aplicare mandatele internaționale de arestare.
„Dispozițiile legale prevăd mod expres că, în situația în care persoana solicitată este cercetată penal de către autoritățile judiciare române, predarea acesteia se amână până la soluționarea definitivă a cauzei. În caz de condamnare cu executarea în regim de detenție a pedepsei, predarea se amână până la punerea în libertate ca urmare a liberării condiționate sau până la executarea pedepsei la termen”, au arătat judecătorii. Legea a fost adoptată în 2004, dar este speculată la maxim de infractorii internaționali, care comit fapte pe teritoriul mai multor state tocmai pentru a îngreuna extrădarea, în speranța că faptele pentru care erau căutați se vor prescrie.
