Primăria Botoșani are de plătit 600.000 de lei la Fondul pentru Mediu pentru că nu s-au atins țintele privind colectarea selectivă a deşeurilor.
„Colectarea selectivă se face la noi, în Botoșani, de aproximativ un an și jumătate. Noi am început să creștem cantitățile, în municipiu, de la lună la lună dar este foarte greu să îndeplinim țintele. În statele europene care au aceleași ținte ca și noi colectarea selectivă se face de 20 – 30 de ani. Astfel Primăria Botoșani va plăti aproximativ 600.000 de lei, penalitate care reiese dintr-o formulă mai complexă care are la bază colectarea selectivă raportată la tonele de gunoi menajer colectate. Este o formulă în baza căreia s-ar dori să se restrângă cât mai mult cantitățile de gunoi care sunt duse la depozitul de gunoi de la Stăuceni și aceste cantități de gunoi să fie reintegrate în circuit. De exemplu, deşeurile biodegradabile să fie transformate în îngrăşământ, deşeurile rezultate din construcţii să fie integrate în construcţia de drumuri etc”, a declarat viceprimarul Bogdan Buhăianu.
În România, colectarea selectivă a devenit obligatorie începând cu luna iulie 2019 pe patru fracții: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri. În acest sens, firmele de salubritate și primăriile au obligația de a dota punctele de colectare a deșeurilor cu cele patru containere pentru colectare selectivă.
La noi în ţară, colectarea selectivă a deșeurilor este cu mult sub media Europei. România a tot ratat oportunități de finanțare europeană pentru a rezolva unele probleme de mediu, existând un decalaj foarte mare între reglementările naţionale și cele europene. Până în anul 2025, ar trebui să se ajungă la un nivel de reciclare de 50% la ambalajele de plastic și aluminiu și 70% la cele de sticlă. La finele anului trecut, se ajunsese la un nivel de doar 14% în privinţa reciclării deşeurilor.