Zeci de botoşăneni de toate vârstele au participat astăzi la slujba oficiată de preotul paroh Liviu Florariu, alături de un sobor de preoţi, la Biserica Sfânta Ecaterina, cu prilejul hramului. Atmosfera a fost înălţătoare, toţi cei prezenţi unindu-şi glasurile în rugăciune pentru vremuri mai bune. Răspunsurile la strană au fost date magistral de Corul Theofania, format din elevi ai Liceului de Artă “Ştefan Luchian”.
În finalul slujbei, preotul Vasile Burlacu a arătat că Biserica o cinsteşte în mod deosebit pe Sfânta Ecaterina, acordându-i cinstirea pe 25 noiembrie, zi care coincide cu sfârşitul sărbătorii Intrării Maicii Domnului în Biserică. Preotul a vorbit apoi despre Sfânta Ecaterina, muceniţa care a renunţat la viaţa pământească pentru a o dobândi pe cea cerească. Deşi a trăit într-o vreme de prigoană împotriva creştinismului, Sfânta Ecaterina a mărturisit că este creştină şi a condamnat închinarea la zei şi cultul împăratului. Pentru aceasta a fost judecată şi condamnată la moarte prin decapitare, unul dintre cei mai aprigi persecutori fiind chiar tatăl ei.
Sfânta Ecaterina este ocrotitoarea mănăstirii de la poalele munţilor Sinai
După ce creştinismul a devenit o religie legală, Sfânta Împărăteasă Elena, auzind de viaţa minunată pe care a dus-o această copilă şi de mărturisirea ei cu preţul vieţii, a ridicat o biserică lângă muntele Sinai şi acolo au fost aduse moaştele Sfintei Ecaterina. După aceea, împăratul bizantin Iustinian a mărit biserica şi a întărit-o.
“De atunci, Sfânta Ecaterina este ocrotitoarea mănăstirii de la poalele munţilor Sinai. Şi domnitorii români au donat şi au întreţinut această biserică a Sfintei Ecaterina. Şi astăzi se păstrează în tezaurul mănăstirii portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, cel care într-o perioadă foarte grea a mănăstirii a rezidit-o. Tot o legătură a acestei sfinte mănăstiri a Sfintei Ecaterina cu ţara noatră este şi cea pe care a făcut-o împăratul Iustinian. El a adus în preajma mănăstirii numeroşi locuitori ai Daciei, strămoşii noştri, ca să păzească şi să ocrotească sfânta mănăstire. Din mărturiile istorice am găsit că aceşti stră-români au ocrotit de-a lungul veacurilor această mănăstire, şi ultima dovadă a ultimului creştin stră-român de acolo, care a murit 1754”, a afirmat preotul Vasile Burlacu, adăugând că şi noi suntem chemaţi să ne apărăm credinţa “aşa cum au apărat-o sfinţii şi moşii şi strămoşii noştri”.