Cânepa și inul sunt două culturi care tind să iasă din portofoliul fermierilor botoșăneni, chiar dacă înainte de 1989 acestea se cultivau pe suprafețe însemnate, Podișul Moldovei fiind o zonă de oarece favorabilitate pentru aceste culturi.
„Înainte de 1990 puteam vorbi de 20-30 de mii de hectare cultivate cu cânepă în Nordul județului, în special, și pe Valea Siretului, iar acum suprafețele sunt de ordinul sutelor. La fel la in, aveam mii de hectare, abia depășim o sută în anumiți ani”, a declarat Cristian Delibaș (foto), directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Botoșani.
Scăderea subvenției a dus la reducerea drastică a culturii
În ultimii ani, deși culturile de in și cânepă sunt considerate prioritare în strategia Ministerului Agriculturii, în fapt acesta se întâmplă doar la modul declarativ, pentru că, în realitate, sprijinul cuplat plătit prin intermediul APIA a scăzut de la an la an, acesta fiind principalul motiv pentru care în acest an, de exemplu, suprafața cultivată de fermierii botoșăneni a scăzut la aproape un sfert în cazul cânepei. În ultimii ani, trendul a fost descrescător. Astfel, de la 839 de hectare în 2017, s-a ajuns la 718,24 de hectare în 2018, pentru a urca ușor până la 760,82 de hectare anul trecut. În acest an s-au cultivat cu cânepă doar 212,51 de hectare.
Pe lângă scăderea suprafeței cultivate se remarcă și o scădere a numărului de fermieri autorizați să cultive această plantă. În anul 2017 au fost emise la nivelul județului 16 autorizați, iar în 2018 – 17. Anul trecut, numărul autorizațiilor a scăzut la 10, iar în acest an au fost doar două. „Este o cultură care asigură o profitabilitate ridicată și, în mod normal, suprafața cultivată cu cânepă ar trebui să crească. Pe de altă parte, această cultură este condiționată și de piață, pentru că nimeni nu produce pe stoc”, a mai spus Delibaș.
Trebuie spus că în urmă cu un an și jumătate, la Dorohoi, s-a deschis o fabrică de ulei de cânepă, care promitea că va da un impuls acestei culturi, dar se pare că relațiile dintre administrația fabricii și fermieri nu a fost cea mai cordială, acesta fiind un alt motiv pentru care cultura de cânepă a pierdut teren.
Cultura de in depinde de piața, în special de exporturi
O altă cultură care e pe cale de a deveni istorie este cea de in. Dacă înainte de 1989 se cultivau mii de hectare cu in, acum suprafața abia depășește o sută de hectare. „Inul este o cultură foarte pretențioasă. Necesită o tehnologie aparte de cultură și nu stăpânește orice fermier. Gândiți-vă că semințele de in sunt de dimensiunea unui vârf de ac! Apoi, cultura de in este exclusiv dictată de piață. Nimeni nu cultivă inul pentru a-l ține pe stoc. Cei care o fac, au la bază contracte ferme, în general de export”, a mai spus Delibaș.
În 2017, în județul Botoșani, s-au cultivat 188 de hectare, apoi suprafaţa a urcat la 260, pentru a se prăbuși anul trecut la 100 de hectare. În acest an agricol s-au cultivat 140 de hectare cu in.
