Astăzi, Biserica Ortodoxă a rânduit să se facă pomenirea celor plecaţi din această lume. Astfel, după Sfânta Liturghie sunt pomeniţi cei trecuţi la cele veşnice. În credinţa creştină, viaţa nu se termină odată cu moartea trupească. De aceea, o zi de comemorare a celor trecuţi la viaţa veşnică are o semnificaţie aparte.
„Nu vă uitați părinții, bunicii și pe toți cei dragi, trecuți în veșnicie!”, este îndemnul preotului Constantin Puiu, parohul Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, din satul Teişoara – comuna Roma.
Biserica îi numeşte pe cei trecuţi în viaţa de dincolo „adormiţi”. Biserica nu vorbeşte de trecere într-o stare de nefiinţă, ci de trecere dintr-un mod de existenţă în alt mod de existenţă.
„Încetul cu încetul ne apropiem de Postul Naşterii Mântuitorului Iisus Hristos şi aşa rânduieşte Biserica, ca într-o sâmbătă premergătoare postului să ne aducem aminte în mod special de cei adormiţi. Şi ei săracii, acolo, aşteaptă dragostea noastră”, a transmis preotul Partenie Apostoaie, parohul Bisericii „Vovidenia”.
Coliva şi vinul nu trebuie să lipsească de la slujbele de pomenire. Coliva semnifică trupul celui adormit, este expresia materială a credinţei noastre în Înviere, pentru că este preparată din boabe de grâu, iar Mântuitorul Iisus Hristos s-a folosit de parabola bobului de grâu, prevestind Învierea Sa. După slujbă se împart colivă, vin, colaci, pachete cu mâncare, lumânări.
Cuvântul “moşi” vine de la “strămoşi” şi se referă la persoanele trecute la cele veşnice. Cu apelativul “moşi” sunt numiţi nu doar morţii, ci şi principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum şi pomenile făcute pentru ei. Printre zilele de Moşi sunt “Moşii de primăvară” (de Macinici), “Moşii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), “Moşii de toamnă”, “Moşii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne).