O analiză mai atentă a alegerilor locale de la Botoșani, de la sfârșitul lunii trecute, demontează mitul că vârstnicii au fost cei care au ieșit cel mai mult la vot.
Potrivit datelor oficiale ale Autorității Electorale Permanente (AEP), aproximativ trei sferturi dintre cei aproximativ 30.000 de botoșăneni care au votat pe 27 septembrie sunt din rândul persoanelor active și doar 18,9% reprezintă pensionari. De asemenea, 7,2% din cei care au votat la nivelul municipiului Botoșani sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
Proporția cea mai mare a celor care au ieșit al urne este în dreptul celor cu vârste între 45 și 64 de ani, respectiv 43,3%. De asemenea, aproape unu din cinci botoșăneni care au votat, 18,9%, au vârste cuprinse între 35 și 44 de ani, iar 11,7% au vârste cuprinse între 25 și 34 de ani.
PSD regretă că nu i-a convins pe bătrâni să voteze
Acest lucru demontează teoria că pensionarii au ieșit la vot și au sancționat PNL și candidatul liberal la Primăria Botoșani, pentru că guvernanții nu au majorat pensiile cu 40% așa cum prevede legea pensiilor adoptată de PSD.
De altfel, un reprezentat din conducerea PSD Botoșani s-a declarat dezamăgit că nu a reușit să-i mobilizeze pe pensionari la vot, pentru că, spune el, „rezultatele ar fi fost mult mai bune”. „De câți ani mă ocup de alegeri la PSD, niciodată nu am pierdut la Liceul de Artă, în zonă fiind multe persoane vârstnice. Acum, am pierdut două din trei secții. Dacă reușeam să-i convingem pe pensionari că este sigur din punct de vedere epidemiologic să iasă la vot, cred că victoria noastră era mult mai clară și nu o mai putea contesta nimeni”, a declarat liderul social-democrat, comentând faptul că doar 5.760 de pensionari au mers să voteze.
Mai multe femei la vot decât bărbații
O altă concluzie interesantă o reprezintă prezența la vot a mai multor femei decât bărbați, deși se spune că femeile nu sunt atrase de politică. 52,4% din cei care au votat în municipiul Botoșani sunt femei, în timp ce bărbații reprezintă doar 47,6%.
O situație relativ similară s-a înregistrat și la nivelul municipiului Dorohoi. Aici, populația activă, cu vârste între 25 și 64 de ani, reprezintă 72% din totalul celor care au votat, în timp ce pensionarii au votat în proporție de 20%. 8% dintre votanți au vârste sunt 24 de ani.
La nivel de județ, proporția vârstnicilor în totalul celor care au votat pe 27 septembrie este un pic mai mare. Astfel, una din patru persoane care au votat în județ are peste 65 de ani. De asemenea, dacă ne raportăm la județ observăm și o creștere ușoară a electoratului tânăr, cu vârste de până la 24 de ani. Acesta reprezintă 9% din total. Restul, de două treimi, o reprezintă populația activă, adică cea cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani.
Bărbații reușesc să echilibreze balanța la nivelul județului, 49% din voturi venind din partea lor, în timp ce femeile au reprezentat 51% din totalul celor care au votat.
Două treimi din voturi vin din mediul rural
Și distribuția voturilor pe mediul de rezidență arată că Botoșaniul este un județ preponderent rural. Astfel, din cele 165.112 persoane care s-au prezentat la urne, două treimi sunt din mediul rural și doar o treime din mediul urban.
Toate aceste date despre profilul electoratului botoșănean demonstrează că politicienii nu i-au cunoscut foarte bine pe cei cărora le-au cerut votul, motiv pentru care nici campaniile lor, în care au cheltuit sume importante de bani, nu au avut efectul scontat.
