Ori de câte ori vorbim de politicieni, referirile se fac, în general, la miniștri, parlamentari, președinți de Consiliu Județean (CJ), primar și cel mult viceprimar. E drept că aceștia sunt cei mai vizibili, dar, pe lângă ei, sunt și o şleahtă de consilieri locali și județeni, care, de cele mai multe ori, taie frunze la câini, când, de fapt, prin votul și iniţiativele lor, ar putea contribui la schimbarea în bine a comunităților locale în care trăim.
Mașinărie de vot
În general, consilierii locali și cei județeni sunt doar o masă amorfă modelată de niște păpușari, adică primar/președinte de CJ sau liderul de grup. Foarte puțini au personalitate și ridică probleme contrare punctului de vedere al partidului în cazul în care acesta nu se suprapune pe cel oficial al partidului. În general, cei ai puterii votează conform regulilor stabilite la grup și nu iau cuvântul decât arareori, atunci când vor să contreze un opozant.
De partea cealaltă, opozanții critică și fac tot felul de interpelări, dar sunt lipsiți de inițiative pentru care să lupte și să le transforme în hotărâri de consiliu.
Aceasta este concluzia trasă după ședințele din ultimii doi ani ale CJ Botoșani, care este întărită chiar de președintele instituției, Costică Macaleți, aflat pe ultimele zile de mandat. „În general, consilierii fac comentarii și trag la răspundere puterea. Cer tot felul de rapoarte, dar amendamente de substanță, ca să nu mai vorbim de proiecte de hotărâre, nu. Ca să faci un amendament să aibă substanță, 50%-60% măcar, trebuie să lingi hârtii, să citești… Proiectele de hotărâri de CJ sunt făcute de direcțiile de specialitate, nu de altcineva”, a declarat Macaleți.
Macaleți: „Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt”
Președintele CJ a admis că toți consilierii locali și județeni sunt puși pe liste ca să reprezinte interesele partidului, parafrazându-l din memorie pe poetul ieșean George (Glod) Lesnea, care s-a adaptat timpurilor pe care le-a trăit și a scris ode atât pentru Regele Carol al II-lea, cât și pentru mareșalul Ion Antonescu sau Nicolae Ceaușescu: „Partidul e-n toate. E-n cele ce sunt / Și-n cele ce mâine vor râde la soare / E-n holda întreagă şi-n bobul mărunt / E-n pruncul din leagăn şi-n omul cărunt / E-n viața ce veșnic nu moare”.
La rândul său, vicepreședintele CJ Dorin Birta susține că nimeni din conducerea instituției sau a PSD nu a făcut presiuni asupra consilierilor județeni să nu aibă inițiativă, asta deși în cei patru ani de mandat, majoritatea pot fi trecuți la capitolul „necuvântători”. „Niciodată în mandatul ăsta, nici Doina Federovici, nici președintele Consiliului Județean, nici Marius Budăi, președintele executiv al PSD, nici Birta Dorin, vicepreședinte CJ, Liviu Toma, vicepreședinte CJ, nu le-au interzis consilierilor județeni să ia atitudine într-o anumită speță sau să inițieze proiecte de hotărâre. Că nu au făcut-o… Eu nu pot să-i oblig să o facă”, a declarat Dorin Birta. De altfel, foarte puțini actuali consilieri județeni ai PSD se mai regăsesc pe locuri teoretic eligibile în actualele alegeri: Dorin Birta (locul 4), Constantin Pătrăuceanu (locul 7), Cristian Breșug (locul 9), Cătălin Olaru (locul 13) și Sergiu Marian (locul 15).
Liviu Toma „s-a jucat cu focul”
Singurul gest de frondă din CJ a fost al lui Liviu Toma de acum un an, fost membru PSD, actualmente candidat Pro România. Atunci, într-o ședință condusă de Dorin Birta, celălalt vicepreședinte al CJ alături de un alt fost consilier județean PSD, Gheorghe Nazare, s-au abținut de la votul privind participarea legislativului județean la „Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus”, proiectul fiind astfel respins. Liviu Toma urma să rămână la conducerea CJ săptămâna următoare, dar la finalul ședinței Nicolae Constantin Pătrăuceanu, coleg pe atunci în PSD, a afirmat: „Dacă va mai fi până săptămâna viitoare”.
Deși amenințarea părea desprinsă din filmele cu mafioți, ea făcea referire la excluderea lui Toma din PSD și implicit la pierdea funcției de vicepreședinte a CJ, dar parlamentarii partidului s-au opus acestui lucru.
Interesant e că, deși următoarea lună Macaleți s-a întors din concediu medical, cei care au inițiat proiectul ITI „Țara de Sus” din nou au fost 11 reprezentanți ai grupului PSD, în frunte cu Dorin Birta, aceasta fiind o excepție pentru actualul CJ.
Bani grei plătiți pentru câteva minute de ședință
În județul Botoșani, în viitorii patru ani vom avea 1.010 consilieri locali, cu șase mai mult decât în actualul mandat, datorită creșterii numărului de locuitori, în special ucraineni și moldoveni care au obținut cetățenia română, și 32 de consilieri județeni.
Cel mai mic număr de consilieri locali va avea comuna Adășeni, care va avea un CL format din nouă persoane, în timp ce municipiul Botoșani va avea cel mai mare număr, 23. În cursa pentru un post de consilier comunal, orășenesc sau municipal s-au înscris 6.252 de candidați, adică vorbim de o concurență medie de peste 6,2 pe loc.
În lupta electorală pentru cele 32 de posturi de consilieri județeni sunt înscriși 369 de candidați, adică vorbim de o concurență de peste 11,5 pe loc.
Pentru fiecare ședință de CJ, „indemnizația lunară pentru consilierii locali, respectiv județeni care participă la ședințele ordinare ori la ședințele extraordinare ale consiliului local, respectiv consiliului județean și ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizația lunară a primarului, respectiv a președintelui consiliului județean”.
La CJ, de exemplu, cum potrivit veniturilor pe luna martie declarate pe pagina de internet a instituției, președintele are o leafă brută de 23.400 de lei, din care indemnizația este de 18.720 de lei, rezultă că și indemnizația brută a unui consilier județean se ridică la 1.872 de lei, adică la peste 1.100 lei net lunar. Și asta pentru o ședință de doar câteva minute.
Situaţie similară la Consiliul Local
Consilierii municipali botoşăneni încheie mandatul fără a avea iniţiative deosebite în direcţia dezvoltării comunităţii. Peste 98% dintre proiecte au fost iniţiate de primarul Cătălin Flutur. Pe ani, hotărârile adoptate se prezintă după cum urmează: 311 de hotărâri în 2016, 334 în 2017, 384 în 2018, respectiv 454 în 2019. În acest an, numărul hotărârilor adoptate a ajuns la 276.
Actualul CL a ieşit în evidenţă prin încrâncenarea politică de la care nu sau abătut aleşii locali. Proiectele iniţiate de câţiva consilieri au avut ca numitor comun premierea unor copii care aduc imagine Botoşaniului sau acordarea titlului de Cetăţean de Onoare.
– Marius ILINCARU
– Virginia CONSTANTINIU
