Tot din ocolul Botoşanilor a făcut parte şi satul Costeşti pe Jijia, sub Cozance, astăzi dispărut. Prima menţiune documentară a satului este din 14 mai 1629, când Miron Barnovschi voievod îi dăruieşte lui Lupul, fost mare vistier, satul Costeşti, de la ţinutul Hârlăului, cu vad de moară în Jijia, sat care fusese domnesc, din ocolul târgului Botoşani. Este, în fapt, o vânzare deghizată, domnul justificând dania prin slujba lui Lupu,credincioasă ţării, dar şi pentru că acesta dăduse domniei un cal şi bani la vistierie (acest Lupu vistier este chiar viitorul domn, Vasile Lupu, care nu va pregeta mai târziu să uneltească împotriva binefăcătorului său, n.ns.).
La 27 martie 1635, Vasile Lupu, devenit între timp domn al Ţării Moldovei, dădea finilor săi „Pătraşco Ciogolea pârcălab şi cneaghinei lui, Maria, un sat, anume Costeştii, sub Cozance, cu loc de moară pe râul Jijia […], care, acest sat, a fost drept domnesc, ascultător de ocolul târgului Botăşani, şi a fost Domniei Mele danie de la Barnovschi voievod”. Satul nu va sta mult în stăpânirea lui Ciogolea, pentru că la 22 octombrie 1640 este menţionat „Costeşti, satul domnului de sub Cozanciu”, căruia îi este alăturată seliştea Truşeşti, pe Jijia, din ţinutul Dorohoiului, cu loc de heleşteu şi moară, pe care Vasile Lupu o cumpărase de la Theofan, fostul mitropolit şi Galerie egumenul, împreună cu întreg soborul mănăstirii Slatina. În schimbul acestei selişti, domnul a ridicat şase chilii pentru mănăstire, a şindriluit-o în parte şi i-a mai făcut nişte mori pe Siret la un alt sat al ei, din ţinutul Cernăuţilor.
La 21 martie 1641, Vasile Lupu miluia ctitoria sa nou zidită de la Iaşi, având hramul Sfinţilor Trei Ierarhi, cu satul Costeşti, sub Cozance, „din ocolul târgului Botoşani”, pe care îl avea încă din boierie de la răposatul Barnovschi voievod şi seliştea Truşeşti, pe Jijia, de la ţinutul Dorohoiului, cumpărată cu vad de moară şi cu mori de la călugării mănăstirii Slatina. La 12 aprilie 1641, domnul îşi reînnoia dania, în termeni aproape identici, precizându-se în plus că Truşeştii, cu iaz şi cu mori în Jijia, fuseseră mai demult în ocolul târgului Ştefăneşti.
Mai târziu, la 23 iunie 1723, Mihai Racoviţă voievod porunceşte hotărnicirea moşiilor Truşeşti, pe Jijia şi Costeşti, tot de acolo, arătându-le că sunt danie de la răposatul domn Vasile Lupu pentru mănăstirea Trei Ierarhi. Câteva zile mai târziu, la 27 iunie 1723, acelaşi domn întărea mănăstirii Trei Ierarhi stăpânirea peste seliştea Costeşti, de la ţinutul Dorohoi, pe apa Jijiei, pentru care avusese mănăstirea pâră cu Vasile Hăbăşescul,, biv vel medelnicer, pentru o morişcă ce fusese făcută de Ion morariul într-un huc ce dă în matca Jijiei. La această dată se pare că satul Costeştilor se risipise. El mai este menţionat într-un act din 22 iunie 1725, care redă, în fapt, hotarnica făcută de Mihai Racoviţă voievod la 1723, satelor Costeşti şi Truşeşti „ale sfintei mănăstiri Trisfetitelor”.
La un moment istoric neprecizat, între 1725 şi 1774, seliştea Costeştilor va fi cuprinsă în satul Truşeşti, cu aceasta încetând şi existenţa documentară a toponimului. Toate catagrafiile menţionate în acest capitol, începând cu cea rusească din 1774 şi încheind cu cea din 1835 menţionează doar Truşeştii, care la 1816 erau încă ai Trisfetitelor.
Prof. dr. Daniel BOTEZATU