Mii de copii vor face şcoală pe rând (video)

Peste un sfert dintre elevii din judeţul Botoşani vor învăţa în noul an şcolar după scenariul galben propus de Ministerul Sănătăţii, adică jumătate vor merge fizic la şcoală, iar jumătate vor urmări cursurile online. Este vorba de 17.000 de copii dintre cei 61.000, cât estimează inspectorul şcolar general, Gabriel Hârtie, că vor fi înscrişi în noul an şcolar. Aceştia sunt din clasele V-VII şi IX-XI, în special din mediul urban.

DONEAZĂ UN ABONAMENT LA MONITORUL!

Nu-ți lăsa părinții, bunicii și prietenii pradă televiziunilor de știri devenite oficine de propagandă și presei cumpărate de partide. Dă-le o șansă să fie informați corect și să facă alegeri în cunoștință de cauză! Fă-le cadou un abonament la Monitorul de Botoșani. Dacă te-ai săturat să îi vezi manipulați și mințiți, completează formularul de mai jos, cu numele și adresa corectă a celui căruia vrei să-i donezi un abonament și noi îi trimitem zilnic ziarul. Abonează-i pe cei dragi la Monitorul și oferă-le o imagine nedeformată a realității. Este cel mai de preț ajutor.

ABONEAZĂ-I PE CEI DRAGI

Scenariile după care se va desfăşura noul an şcolar au fost aprobate ieri în cadrul unei şedinţe a Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) Botoşani. „Pe scenariul galben sau scenariul doi sunt aproximativ 20% din şcolile din judeţ. Nu spunem că se putea mai bine, dar trebuie să ţinem cont că această listă se actualizează săptămânal. Sperăm să nu urcăm pe scenariul galben, ci să coborâm pe cel verde”, a declarat prefectul Dan Nechifor, după care membrii CJSU au votat în unanimitate proiectul de hotărâre întocmit pe baza centralizării de către Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) a deciziilor consiliilor de administraţie ale fiecărei şcoli cu personalitate juridică din judeţ. Această centralizare a fost avizată şi de către Direcţia de Sănătate Publică (DSP).

„S-a mers pe situaţia specifică fiecărei şcoli”

Potrivit situaţiei epidemiologice, la nivelul judeţului Botoşani toate şcolile puteau începe şcoala în scenariul verde, chiar şi în cele trei localităţi unde indicatorul privind incidenţa cumulată a îmbolnăvirilor în ultimele 14 zile este puţin peste 1‰, dar 26 de unităţi de învăţământ au ales scenariul galben.

„Normal ar fi trebuit să fim pe scenariul verde la toate unităţile de învăţământ, dar s-a mers pe situaţia specifică fiecărei şcoli, motiv pentru care în cadrul fiecărei unităţi s-au desfăşurat şedinţe ale consiliului de administraţie, în urma cărora s-a venit cu o propunere către IŞJ şi către DSP. Ni s-a adus la cunoştinţă situaţia din fiecare şcoală, iar noi am hotărât în final să avizăm scenariile propuse de fiecare şcoală în parte. Pe judeţul Botoşani erau doar trei localităţi care se încadrau în scenariul galben, şi anume Leorda, Curteşti şi Truşeşti, care aveau o rată de contaminare de peste 1‰. După o verificare a situaţiei în teritoriu am hotărât ca în cele trei localităţi scenariul să fie totuşi verde, pentru că structura şcolilor şi numărul de elevi pot permite aplicarea scenariului verde”, a declarat Monica Adăscăliţei, directorul interimar al DSP.

Hârtie: „Problema cea mai mare e infrastructura şcolară”

Gabriel Hârtie a prezentat situaţia practică de la nivelul judeţului unde sunt 131 de unităţi cu personalitate juridică, care au arondate alte 345 de structuri. „105 unităţi cu personalitate juridică propun, prin consiliile lor de administraţie, ca începând cu 14 septembrie să implementeze scenariul verde. Avem 26 de unităţi cu personalitate juridică care ne propun implementarea scenariului galben, nu neapărat ca evoluţie epidemiologică, ci pentru că infrastructura şcolară şi resursele umane pe care le au la acest moment nu permit aplicarea scenariului verde”, a declarata Gabriel Hârtie.

În fapt, problema acestor şcoli stă în lipsa spaţiilor şi a cadrelor didactice care să asigure distanţarea fizică cerută de către normele impuse de Ministerul Sănătăţii. „Noi am făcut o simulare pe fiecare unitate de învăţământ acum trei săptămâni, în sensul implementării scenariului 1, a scenariului verde. În urma calculului am ajuns la un necesar de 1.100 de norme în plus pentru a implementa acest scenariu. Sigur, am ajuns şi la situaţia în care ne-ar mai fi trebuit câteva sute de clase. De fapt problema cea mai mare e infrastructura şcolară şi de aceea am încercat să distanţăm aceşti copii”, a recunoscut Gabriel Hârtie.

Acesta a mai spus că acolo unde nu se poate realiza distanţarea fizică de un metru dintre elevi se vor monta separatoare. De altfel, în unele şcoli din municipiu s-au cerut bani de la părinţi pentru a se monta plexiglasului.

Directorul DSP nu le recomandă şi susţine că nu sunt tocmai eficiente. „În vizitele pe care le-am făcut în şcolile din municipiul Botoşani, la majoritatea le-am propus renunţarea la acele separatoare pentru că unele şcoli au venit doar cu propunerea de a pune acel separator doar pe bancă, iar scaunul rămânea liber şi contactul direct dintre copii era la nivelul scaunului, nu la nivelul băncilor. Am preferat distanţarea băncilor… Distanţa minimă este un metru după cum spune în lege, dar s-a reglat undeva la 85-90 centimetri între bănci pentru a nu mai folosi aceste separatoare”, a recunoscut Monica Adăscăliţei.

19 şcoli nu au apă potabilă

O situaţie paradoxală se derulează în Botoşani. Deşi multe şcoli, iniţial se vorbea de 12, dar până la urmă se pare că ar fi 19, nu au apă curentă potabilă, care să asigure măsurile de igienă stricte impuse pentru combaterea pandemiei de Covid-19, ele îşi vor desfăşura activitatea după scenariul verde. În aceste condiţii sunt nevoiţi să înveţe aproximativ 6.000 de elevi, potrivit inspectorului şcolar general, adică 10% din populaţia şcolară a judeţului Botoşani.

„Propunerea scenariului a venit din partea consiliului de administraţie a unităţilor de învăţământ. Aceste unităţi de învăţământ nu de anul acesta nu au apă. La nivelul UAT-ului (n.r. – unităţii administrativ teritoriale) nu există o sursă de apă, dar la nivelul unităţii de învăţământ se fac acele rezerve de apă tocmai pentru a asigura măsurile de igienă pentru elevi. La fel s-a făcut şi anul trecut şi acum 10 ani, probabil. Propunerea consiliilor de administraţie a fost ca acolo să se meargă pe scenariul verde, sigur cu asigurarea măsurilor de igienă şi prevenire”, a conchis Hârtie.