Pandemia de coronavirus face victime în cele mai neaşteptate moduri. Astfel, o femeie şi-a pus capăt zilelor, la nici o zi distanţă după ce a fost externată din spital, fiind declarată vindecată de Covid19. În vârstă de 63 de ani, dintr-o comună din apropierea municipiului, femeia a fost internată în spital la începutul acestei luni, după ce s-a infectat cu SARS-CoV-2. Chiar ea a fost cea care s-a prezentat la spital, susţinând că are simptome specifice bolii. Pentru că suferea şi de o afecţiune neurologică, aceasta a fost internată pe secţia respectivă. Conform protocolului, aceasta a fost testată şi pentru Covid, rezultatul venind, aşa cum bănuia şi ea, pozitiv.
În repetate rânduri, femeia şi-a manifestat îngrijorarea de a nu-şi îmbolnăvi familia, deşi a fost imediat internată şi supusă tratamentului, ea fiind diagnosticată cu o formă uşoară a bolii. În spital a fost supusă tratamentului specific pentru noul coronavirus, însă starea ei de anxietate a continuat să se accentueze.
Potrivit apropiaţilor, femeia a fost diagnosticată cu un episod depresiv din anul 2019. Pentru această afecţiune avea mai multe prezentări în ambulatoriul de specialitate, pentru a-şi urma tratamentul. Din păcate, internarea se pare că i-ar fi accentuat acea stare depresivă.
Externată după două teste negative
Femeia a fost externată după două teste negative, însă, nu a scăpat şi de temerea că ar putea transmite virusul celor dragi. Astfel, în dimineaţa zilei imediat următoare după externare, femeia a fost surprinsă în ultima fracţiune de secundă când era pe punctul de a-şi pune capăt zilelor în propria gospodărie. Aceasta a fost oprită de soţul ei, însă rudele nu au sunat la 112 pentru a cere ajutor cadrelor medicale, sperând că totul se va rezolva ulterior.
Din păcate, câteva ore mai târziu, familia a realizat că femeia nu era iar de găsit în gospodărie şi au început să o caute. Un membru al familiei a făcut descoperirea şocantă, femeia fiind găsită într-o anexă din spatele casei. Aceasta şi-a confecţionat un ştreang, cu care şi-a dus planul la îndeplinire de o bârnă înaltă din acoperiş.
Oamenii au apelat imediat la ajutor cadrelor medicale, însă din păcate nu s-a mai putut face nimic. O ambulanţă cu medic a ajuns la faţa locului, însă doar pentru a se constata decesul. Femeia era cunoscută de vecini ca o persoană extrem de harnică, fiind practic cea care ţinea gospodăria de câţiva ani. Vestea gestului ei a venit ca un şoc pentru toţi cei care o cunoşteau.
„Sufletul omului e de nepătruns uneori”
Medicii specialişti spun că astfel de situaţii arată cât de mult pot fi afectaţi oamenii de pandemie. Nu doar de virusul propriu zis, ci mai ales de efectele secundare ale acestei boli,precum izolarea, stresul sau depresia. „Boala şi perioada cât a fost internată pot să provoace depresia, sau să o accentueze acolo unde ea deja există. Poate apare teama de moarte, teama de complicaţii. Izolarea în sine determină o reacţie depresivă la orice pacient. La fel de bine, poate apărea <<suicidul din sacrificiu>>, crezând că astfel îşi putea proteja familia, deşi a avut rezultate negative. Sufletul omului e de nepătruns uneori. Dacă un psiholog ar fi discutat pe perioada spitalizării cu acea pacientă poate altul ar fi fost rezultatul. Aproape toţi cei spitalizaţi sau aflaţi în izolare acasă ar avea nevoie de consiliere psihologică”, a spus un psihiatru botoşănean.
Caz similar în urmă cu câteva luni
Cazul vine după ce în primăvară, pe perioada stării de urgenţă, un bărbat de 54 de ani şi-a pus capăt zilelor într-un mod similar. Acesta era internat în Spitalul Judeţean, pe o secţie de suspecţi Covid, unde aştepta rezultatele la testare. Acesta şi-a confecţionat un ştreang pe care l-a legat de caloriferul din baia salonului. Ulterior, a profitat că nu era supravegheat şi şi-a dus la îndeplinire planul macabru.
Pandemia afectează persoanele cu depresie
Potrivit specialiştilor, pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresantă pentru unii oameni. Frica şi anxietatea pot fi copleşitoare atât în cazul adulţilor, cât şi al copiilor.
Anxietatea este o emoţie fundamentală, pe care o experimentăm în diverse grade de mai multe ori în viaţă, încă din copilărie. Este acea stare accentuată de nelinişte, în care aşteptăm să se întâmple ceva rău sau simţim că nu mai suntem în siguranţă.
Depresia, pe de alta parte, este frecvent întâlnită în rândul oamenilor cu afecţiuni medicale. Depresia ce se asociază şi cu alte boli este legată cu un risc de morbiditate şi mortalitate crescut.
60% dintre persoanele cu depresie majoră suferă, de asemenea, şi de simptome ale anxietăţii. În acelaşi timp, dezvoltarea unui episod depresiv este de nouă ori mai mare la pacienţii cu anxietate decât la restul. 90% dintre persoanele cu depresie majora suferă de asemenea şi de tulburări ale somnului.
Persoanele cu probleme de sănătate mintală preexistente trebuie să îşi continue tratamentul, supravegheate. Acestea, sau familia, trebuie şi să fie conştiente de înrăutăţirea simptomelor sau de apariţia altelor noi.
În timpul acestei pandemii, stresul poate include simptome precum frica şi îngrijorarea privind propria sănătate, dar şi a celor dragi. De asemenea, schimbări în rutina somnului şi a stilului de viaţă, dificultate în adormire şi în concentrare. Stresul poate aduce înrăutăţirea problemelor cronice, creşterea consumului de alcool, nicotină sau alte substanţe interzise.
Împărtăşirea unor informaţii relevante despre coronavirus şi înţelegerea riscurilor reale, atât în ceea ce ne priveşte, cât şi în ceea ce îi priveşte pe cei dragi, poate să facă acceptarea pandemiei mai uşoară. Atunci când împărtăşeşti informaţii relevante şi valide oamenilor din jur, aceştia vor fi mai puţin stresaţi.
