La sfârșitul lunii februarie, puțin înainte de declanșarea pandemiei de coronavirus, aflat la Botoșani la lucrările ședinței Comisiei senatoriale pentru Mediu, Ape și Păduri, condusă de senatorul botoșănean Costel Șoptică, ministrul Mediului, Costel Alexe, anunța un nou program finanțat de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).
„Pentru că suntem în Instituția Prefectului, aș vrea să informez administrațiile publice din județ că vom da drumul la iluminatul public stradal pe LED, dar doar schimbarea lămpilor”, declara ministrul Costel Alexe.
Sesiune cu repetiție pentru depunerea cererilor
Programul, care are un buget pentru acest an de 384 milioane de lei, a demarat mult mai târziu, pe 13 iulie, dar ca orice alt program derulat de AFM și asupra acestuia au apărut din start mari semne de întrebare, motiv pentru care sesiunea abia deschisă a fost anulată și reluată pe 24 iulie. „Numerele de înregistrare alocate dosarelor înscrise în aplicația informatică până la acest moment sunt anulate, iar solicitanții care s-au înscris în Program vor avea posibilitatea de a se reînscrie”, se arăta într-un comunicat pe site-ul AFM.
Această bâlbâială ridică mari semne de întrebare pentru că potrivit Ghidului, finanțarea proiectelor se va face pe baza unui clasament obținut în urma unui punctaj în care se vor lua în calcul economia de energie realizată, dar și contribuția proprie a localității, pe principiul „primul venit, primul servit”.
700 de cereri depuse în primele 10 minute
Deși noul termen limită de depunere a ofertelor este 22 septembrie, adică săptămâna premergătoare alegerilor locale, în primele zece minute ale noii sesiuni de depunere a dosarelor au fost depuse numai puțin de 700 de solicitări.
„Observ cu bucurie că există un interes deosebit pentru acest program din partea unităților administrativ-teritoriale din toată țara. În primele zece minute de la deschiderea înscrierilor în aplicația informatică au fost înregistrate 700 de solicitări. Mă bucur să constat cât de multe administrații publice locale sunt receptive la programele noastre de finanțare și identifică posibilităţile de dezvoltare ale localităților respective, cu beneficii pe termen mediu și lung pentru protejarea mediului înconjurător”, declara preşedintele AFM, Andreea Kohalmi-Szabo (foto) în prima zi de derulare a programului. De altfel, la finalul acelei zile, numărul de dosare depuse depășise 800.
Potrivit estimărilor inițiale ale oficialilor, între 450 și 700 de localităţi vor avea posibilitatea să pornească aceste investiţii şi să beneficieze de o susţinere financiară de maximum 90%, numărul fiind depinzând de mărimea unităților administrativ-teritoriale (UAT) și asta pentru că localitățile cu o populaţie de până la 4.000 locuitori pot accesa 500.000 lei, iar cele cu o populaţie de peste 4.001 de locuitori – un milion de lei.
Asistență asigurată de familia Fenechiu
Programul are și o puternică încărcătură politică. Peste o sută de contracte de consultanță și-a adjudecat firma Integra Business Consulting (IBC), deținută de fosta cântăreață de muzică populară Mariana Fenechiu, soția fostului „baron” PNL de Iași, Relu Fenechiu, cu primării comunale din diferite județe ale țării. Printre ele se află și 16 primării botoșănene, care plătesc pentru consultanță între 17.000 de lei și 40.000 de lei. Aceste comune sunt Hudești (40.000 de lei), Vorona, Suharău (ambele câte 34.000 de lei), Albești (30.000 de lei), Știubieni, Corlăteni, Broscăuți, Hlipiceni, Dobârceni, Călărași și Mileanca (toate câte 20.000 de lei), Dersca (18.000 de lei), Hilișeu-Horia, Rădăuți-Prut, Leorda și Durnești (toate câte 17.000 de lei). Deci, numai din contractele cu primăriile din Botoșani, IBC va încasa 364.000 de lei, adică peste 75.000 de euro.
În Ghidul de Finanțare, aceste cheltuieli cu consultanța sunt eligibile în limita a 4% din valoarea proiectului. Cum pentru localitățile de până în 4.000 de locuitori, valoarea maximă a modernizării poate fi de 500.000 de lei, cei 4% reprezintă fix 20.000 lei, la fel cum la un milion (pentru localitățile mai mari de 4.001 de locuitori) 4% reprezintă 40.000 de lei. În cazul în care valoarea contractului de consultanță încheiat cu IBC depășește aceste limite, diferența va fi suportată de la bugetul local.
IBC va obține acești bani doar dacă proiectul va primi finanțare de la minister. De fapt, la unele dintre aceste proceduri, pe SICAP este precizat: „Plata la succes”. Adică, firma Marianei Fenechiu își va încasa banii doar dacă proiectul va primi finanțare de la AFM.
Relu Fenechiu, „descoperitorul” ministrului Alexe
Între Relu Fenechiu și Costel Alexe ar fi o relație foarte apropiată, actualul ministru fiind catalogat ca protejat al fostului „baron PNL” de Iași. Relatări din presa ieșeană din ultimele luni surprind implicarea lui Fenechiu în negocierile de culise pentru sprijinirea lui Alexe în vederea obținerii de către acesta e președinției Consiliului Județean Iași. Mai mult, Costel Alexe, ca mulți alți importanți membri tineri ai PNL Iași, își datorează cariera politică lui Relu Fenechiu, care l-a promovat și l-a inclus pe locurile eligibile ale partidului.
Relu Fenechiu, fost important lider PNL și fost ministru al Transporturilor, a fost condamnat definitiv în ianuarie 2014. În dosarul cunoscut drept „Transformatorul”, acesta a fost acuzat că, prin firmele sale, a vândut transformatoare şi întrerupătoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către Sucursala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrice Moldova. Ulterior a mai fost condamnat într-un dosar de corupție. Cu trei ani și jumătate în urmă, Relu Fenechiu făcea acord de recunoaștere pentru o mită de 900.000 de euro și acoperea prejudiciul, pentru a i se comasa pedepsele. Astfel, el a stat în pușcărie trei ani și jumătate, fiind eliberat condiționat în vara anului 2017. „Voi face afaceri, nu mai vreau să aud de afaceri cu statul român”, spunea fostul ministru la ieșirea din Penitenciarul Vaslui.
