Militarii botoşăneni sunt indignaţi din cauza unor informaţii eronate făcute publice de reprezentanţii Guvernului, în legătură cu presupusul cuantum al pensiilor de serviciu de care beneficiază foştii angajaţi ai Ministerului Apărării Naţionale (MApN). Situaţia tensionată a apărut după ce Guvernul a anunţat la începutul acestei luni că pensiile de serviciu ale civililor şi militarilor, cu excepţia celor ale magistraţilor, au fost plafonate, în motivare precizându-se că ar exista pensii de serviciu care au crescut şi cu 300% în ultimii ani.
„Spre exemplu, o pensie de serviciu stabilită la aproximativ 7.000 de lei în anul 2010 a ajuns la valoarea de 22.000 de lei în anul 2017, ca urmare a corelărilor cu creşterile salariale, efectuate ulterior pensionării”, arătau guvernanţii. Ori, susţin militarii botoşăneni, valorile vehiculate nu sunt reale, iar la mijloc ar fi vorba de o manipulare grosolană.
„Pensia a crescut cu maxim 20%”
„Este aberant să vehiculezi asemenea valori, în condiţiile în care pensia medie netă este de 3.000 de lei. Cei care iau pensii de 4.000-5.000 de lei au avut grade de cel puţin locotenent colonel”, a spus unul dintre ofiţerii activi.
Că cifrele sunt total greşite a confirmat şi fostul comandant al Brigăzii militare Botoşani, colonel (r) Dionisie Brădăţan. „De când am trecut în rezervă şi până acum, pensia a crescut cu maxim 20%, nicidecum cu 300% cum spun ei. Dar aceştia sunt guvernanţii, care au ajuns în funcţii fără să aibă studiile necesare. Probabil, ei merg pe vechea strategie – Dezbină şi stăpâneşte – pentru a crea disensiuni în societate, crezând că astfel vor avea succes, dar se înşeală amarnic”, a afirmat Dionisie Brădăţan.
De altfel, un studiu realizat de Economica.net, în baza unor informaţii furnizate de MapN, arăta luna trecută că pensia de serviciu medie a militarilor în primul semestru din 2020 se apropia de 4.200 de lei brut lunar, o sumă mult mai mică faţă de valoarea vehiculată de guvernanţi.
Salarii calculate diferit
Indignarea militarilor este cu atât mai mare cu cât şi în prezent modul de calcul a salariilor angajaţilor MapN este diferit de schema de calcul pentru ceilalţi angajaţi ai statului, solda funcţiei de bază fiind mai mică decât salariul minim pe economie.
Problemele au început în 2009, odată cu abrogarea fostei legi privind salarizarea militarilor, când, încercând să se treacă la o lege privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, s-a constatat că nu se pot pune în aplicare prevederile acesteia. Aşa se face că în 2010 s-a emis o ordonanţă de guvern prin care s-a decis ca valoarea soldelor să rămână la nivelul anului 2009, doar că atunci când se punea problema unor majorări salariale, la militari se făcea referire tot timpul la soldele din 2009. Salariile militarilor au crescut abia de anul trecut (de la 1 ianuarie 2019), când un maior a ajuns să primească circa 5.000 de lei, iar un soldat aproximativ 2.200 de lei, la aceste valori adăugându-se o serie de sporuri.
Pensia militară reprezintă 65% din baza de calcul
Din acest motiv, nici pensiile nu erau exagerat de mari. Asta întrucât pensia militară reprezintă 65% din baza de calcul, respectiv media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate ca militar, la alegerea beneficiarului.
Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani se adaugă câte 1% din baza de calcul, iar pentru fiecare an în minus de până la 25 de ani se aplica o penalizare de 1%. De asemenea, în funcţie de tranşele de vechime a contribuţiei pentru pensia suplimentară individuală se acordă un spor de 3%, 6%, 9%. Cei mai avantajaţi erau militari decoraţi cu ordinul „Meritul militar” clasele a III-a, a II-a şi I, care beneficiau de un spor de 10%, 15% şi respectiv 20% la cuantumul pensiei.