Două treimi dintre români se tem de amenințarea pe care o reprezintă Covid-ul și de aceea ar fi dispuși să treacă prin aceleaşi restricţii ca în timpul stării de urgență dacă s-ar produce un al doilea val al pandemiei de coronavirus, în timp ce un sfert dintre români cred că nu există riscul să se infecteze cu noul coronavirus. Concluzia se desprinde dintr-un sondaj de opinie național referitor la situația epidemiologică din țară și efectele ei socio-economice, realizat de Novel Research, la iniţiativa unei cunoscute instituţii financiare nebancare ce oferă împrumuturi mici la domiciliul clienților, Provident Financial România.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Femeile sunt mai nehotărâte în privința existenței bolii
Studiul relevă faptul că percepția asupra existenței sau nu a coronavirusului SARS-CoV-2, care face ravagii în întreaga lume, diferă în funcție de caracteristicile socio-demografice. Per total, 55,4% dintre români cred în existența noului coronavirus, în timp ce 33% au dubii cu privire la existenta acestuia și 11,6% cred că este o invenție. Bărbații cred mai mult în existența bolii, 56,1% admițând acest fapt, în timp ce femeile cred doar în proporţie de 54,7%. Interesant este și faptul că procentul bărbaților care nu cred în existența coronavirusului ucigaș este mai mare decât a femeilor, scor 12,4% la 11%, ceea ce arată că mai bine de o treime din femei, 34,3% sunt nehotărâte dacă să creadă sau nu în existența bolii Covid-19. Proporția bărbaților nehotărâți este de 31,5%.
Unu din șase tineri nu cred în Covid
Surprinzător este că tinerii sunt cei mai neîncrezători în existența SARS-CoV-2. Astfel, 15,5% din cei cu vârste între 18 și 29 de ani și 11,4% dintre cei cu vârste între 30 și 44 de ani cred că pandemia este o făcută. Așa se explică faptul că ponderea celor care cred în existența Covid-19 din cele două categorii de vârstă este mai mică de 50%, 47,7% în cazul tinerilor sub 30 de ani, și 49,3% în cazul celor cu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani. Odată cu vârsta procentul celor care cred în existența bolii ajunge la peste 60%, în timp ce cei care o neagă categoric reprezintă cu puțin mai mult de 10 procente.
Conștientizarea pericolului crește odată cu nivelul de studii
Nivelul de pregătire are cel mai mare impact asupra conștientizării pericolului reprezentat de SARS-CoV-2, procentul celor care nu cred în existența coronavirusului fiind invers proporțional cu nivel de studii absolvite. Astfel, un din cinci români care au terminat cel mult gimnaziu nu cred că există virusul, în timp ce aproape jumătate sunt nehotărâți în această privință. Doar o treime din cei care au cel mult opt clase cred că SARS-CoV-2 nu este o invenție și reprezintă cu adevărat un pericol la adresa sănătății personale și publice.
Procentele se ameliorează în cazul celor care au cel puțin liceul absolvit, în sensul că 60% cred în pericolul reprezentat de Covid-19, 30% sunt nehotărâți, iar doar 10% neagă existența acestuia.
Procentele se schimbă și mai mult în cazul celor cu o educație superioară. Astfel, peste 70% cred în existența bolii care ne-a dat viața peste cap, aproape un sfert sunt nehotărâți, în timp ce puțin peste 5% neagă existența SARS-Cov-2.
Un sfert dintre români cred că nu se vor îmbolnăvi
Percepția este influențată și de localitatea de reședință – astfel, dacă în ce privește românii din zona urbană procentul celor care cred că virusul este o invenție este de puțin peste 7%, în mediul rural procentul este dublu, de peste 16%.
În ce privește infectarea cu Covid-19, mai puțin de un sfert, 23,7%, cred că există riscul ca asta să li se întâmple lor. Totuși, majoritatea românilor sunt preocupați pentru cum vor evolua lucrurile în următorul an și cele mai mari riscuri identificate sunt: creșterea rapidă a numărului de infecții (52,9%), revenirea la starea urgență (42,7) sau atingerea capacității maxime a spitalelor (39,9%). Aproape unu din cinci români, mai exact 18,7%, se tem că din cauza pandemiei ar putea rămâne fără loc de muncă în următorul an.
În acest context, peste 46% dintre respondenţi cred că munca de acasă va fi principalul mod de desfăşurare a activităţii şi în următorul an, în timp ce o treime (33%) spun că intenţionează să-şi ţină copiii acasă şi să nu-i trimită la şcoală sau grădiniţă. Totodată, aproape 21% dintre cei chestionaţi au menţionat că se poziţionează la polul opus din acest punct de vedere.
Efectele pandemiei se vor resimți peste ani
Aproape jumătate din totalul persoanelor chestionate sunt de părere că efectele pandemiei Covid-19 se vor resimţi major asupra vieţii lor chiar şi după ce va fi trecut cu totul. Un procent aproape similar au declarat că perioada prin care trec acum i-a determinat să-şi reevalueze planurile de viitor, să controleze mai strict resursele pe care le au la dispoziţie şi să se orienteze mai mult către tehnologia digitală.
Aproape 60% dintre români spun că cel mai mare impact negativ al pandemiei a fost resimțit în ce privește planurile de vacanță și călătoriile.
Peste 55% au afirmat că efectele negative ale crizei Covid-19 s-au văzut și în viața socială, iar o proporție apropiată a constatat un impact negativ și asupra finanțelor personale sau ale familiei, dar și asupra siguranței personale. Criza Covid-19 nu a schimbat însă, pentru majoritatea românilor, evoluția dezvoltării personale sau profesionale ori viața de familie sau de cuplu.
Bârfa, cea mai de încredere sursă de informații
Întrebați despre încrederea pe care o au în sursele de informare, majoritatea românilor spun că au încredere în discuțiile cu prietenii și familia (56,5%), apoi în discuțiile cu colegii (37,9%) sau în comunicatele Guvernului (36,2%). Românii manifestă cea mai mare lipsă de încredere în ce privește informațiile de la celebrități, vloggeri sau bloggeri (43,5), social media (32,5%) și TV (28,5%).
Studiul Novel Research a fost realizat pe un eşantion de 1.003 persoane, selectat aleatoriu din rândul populaţiei adulte din România, folosind cote structurale. Eroare de eșantionare este +/- 3%, în timp ce gradul de probabilitate al rezultatelor este de 95%. Datele prelucrate în sondaj au fost colectate în perioada 15-22 iulie, în care numărul noilor cazuri zilnice și cel al deceselor nu cunoscuse încă explozia de acum.
