Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a fost acționat în instanță de doi botoșăneni, care l-au acuzat că și-ar fi depășit atribuțiile în momentul în care i-a demis pe procurorii generali Laura Codruța Kovesi, de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție, și Augustin Lazăr, de la conducerea Parchetului General. Ambele procese au fost deschise la Judecătoria Botoșani, însă dosarele au fost declinate spre soluționare Curții de Apel Suceava.
Acțiuni respinse
La final, acțiunile botoșănenilor au fost respinse dar, pentru a pronunța sentința, magistrații suceveni au trebuit să citeze atât Ministerul Justiției, cât și Parlamentul României, instituții chemate la bară de cei doi bărbați David Emanuel C. și Lazăr C. Ultima decizie a fost pronunțată luna aceasta de Curtea de Apel, instanța apreciind acțiunea ca fiind perimată.
Ambele procese împotriva lui Tudorel Toader au fost deschise la Judecătoria Botoșani, cei doi petiționari acuzând faptul că, în procesul de autosesizare și evaluare a procurorilor Laura Codruța Kovesi și Augustin Lazăr, fostul ministru al Justiției și-ar fi depășit competențele de autoritate ce îi reveneau, încălcând prevederile Constituției. Ba mai mult, susțineau cei doi, Tudorel Toader ar fi comis un abuz în serviciu prin încălcarea dreptului la apărare, încălcare dreptului la o cale de atac (pentru procurorii evaluați), suprimarea atributului unei entități juridice de a judeca magistrații (CSM) și arogarea acestui atribut pentru propria persoana și cu de la sine putere, ambii botoșăneni susținând că nu vor să fie reprezentați de Tudorel Toader ca ministru. Totodată, David Emanuel C. și Lazăr C acuzau și Parlamentul României că ar fi „refuzat să introducă în legislația juridică recomandările MCV, ale comisiei de la Veneția și ale grupului GRECO”.
Magistrați puși în dificultate
Acțiunile celor doi botoșăneni i-au pus în dificultate pe magistrați pentru că aceștia nu au știut în ce categorie de procese să includă dosarele deschise, acțiunile fiind catalogate în final ca fiind „alte cereri”. Mai mult, chiar dacă păreau bizare, plângerile botoșănenilor nu putea fi respinse din start, dreptul la justiție fiind garantat oricărei persoane. A fost nevoie așadar de parcurgerea întregii proceduri, cu citarea părților acuzate. Ulterior, dosarele au fost declinate la Curtea de Apel, instituție abilitată să judece acțiunile îndreptate împotriva demnitarilor. Doar că visul celor doi botoșăneni de a-l trage la răspundere pe fostul ministrul Tudorel Toader nu a fost îndeplinit. Asta pentru că, potrivit normelor de drept, pentru a putea chema o persoană în proces orice petiționar trebuie să menționeze domiciliul celui cu care vrea să se judece. Cum nu au comunicat domiciliul fostului ministru, pentru ca acesta să poată fi citat, acțiunile îndreptate împotriva lui Tudorel Toader au fost respinse pentru neîndeplinirea obligațiilor.
Deși cele două acțiuni pot fi considerate drept procese ciudate, instanțele de judecată sunt nevoite să dispună sentințe și în astfel de situații, ba chiar să comunice hotărârile petiționarilor. Iar cei care nu sunt mulțumiți de hotărârile judecătorilor, au dreptul să facă uz și de căile de atac. Doar că cei mai mulți dintre acești „războinici” se rezumă la instanțele de fond, orice apel sau recurs putând să-i coste bani.