Specialiştii Muzeului Judeţean Botoşani vor continua în acest an cercetările în două şantiere arheologice din judeţ. Date fiind constrângerile bugetare, în acest an au fost asigurate fonduri doar pentru şantierele din Ripiceni şi Ştefăneşti. Chiar dacă sumele sunt modice, respectiv 10.000 de lei pentru Ripiceni şi 5.000 de lei pentru Ştefăneşti, acest lucru nu afectează activitatea arheologilor dornici să scoată la lumină secrete ale Culturii Cucuteni.
Luni, 27 iulie, arheologii Andreea Ţerna şi Stanislav Ţerna au început activitatea în şantierul Ştefăneşti – Popoia. „Este un punct arheologic aparţinând Culturii Cucuteni, Faza B. Anul trecut s-a făcut o scanare a întregului sit care ne-a dat o imagine foarte frumoasă. Acest sit are în jur de 18 hectare şi este o aşezare dispusă în cercuri concentrice, cu şanţ de apărare şi palisadă. Şi dacă încă de acum doi ani semnalam descoperirea la Ripiceni a unei locuinţe gigant, a unei structuri de aproape o mie de metri pătraţi în centrul aşezării, o locuinţă similară a fost descoperită şi în aşezarea de la Ştefăneşti”, a declarat Aurel Melniciuc, directorul Muzeului Judeţean. Potrivit oficialului, scanările arheomagnetice reliefează amplasamentul locuinţelor, structura aşezării, dispunerea lor, planimetrie şi multe alte informaţii foarte utile specialiştilor.
În ultima săptămână din luna august şi prima din septembrie, arheologii botoşăneni îşi vor relua activitatea în şantierul arheologic de la Ripiceni.
Şantierul de la Ripiceni a fost deschis în urmă cu zece ani
Primele săpături la Ripiceni au fost făcute în 2010, în urma unor semnale primite de la localnici. Un rol important l-a avut şi profesorul Gheorghe Stanciu, de la Liceul de Artă, cunoscut pictor care a reuşit colecţioneze unele obiecte de aici. Profesorul botoşănean a semnalat existenţa unui sit foarte important, care se întinde pe 20 de hectare. Descoperirile sunt făcute încă din 1960, de la amenajarea barajului de la Stânca – Costeşti. Din păcate, lacul de acumulare acoperă mai mult de jumătate din situl de la Ripiceni.
În 2010, arheologii botoșăneni în colaborare cu specialiști din Iași dar și de la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, au scos la lumină o mega-structură de acum 7000 de ani, folosită de misterioșii reprezentanţi ai Culturii Cucuteni ce locuiau într-o uriașă așezare de pe malul Prutului. Specialiștii au apreciat că este vorba fie de un templu gigantic, fie de locuința unei importante căpetenii. Importanța acestei descoperiri este uluitoare, mai ales că este vorba despre o civilizație unicat răspândită din zona Carpaților până în Ucraina, reprezentată în special pe teritoriul județului Botoșani.
În urmă cu doi ani, specialiştii Muzeului Judeţean au descoperit în situl de la Ripiceni, considerat unul dintre cele mai importante situri arheologice din ţară, două statuete care reprezintă personaje feminine. Statuetele, dar şi alte vase scoase la lumină, cum sunt vasele binoclu, vor fi încadrate în categoria „Tezaur”. Unele dintre obiectele descoperite până acum la Ripiceni sunt restaurate, altele fiind în faza de restaurare.