Creșterea porcilor în gospodăriile populației este pe cale să devină istorie, dacă Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) va aproba ordinul pe care l-a pus în dezbatere publică și care reglementează creșterea și comercializarea porcilor în gospodăriile țărănești.
Potrivit proiectului de act normativ va fi eliminat pragul de cinci capete de suine de la care micii crescători sunt obligați să se înregistreze la Registrul Comerțului, însă vânzarea suinelor este condiționată de înregistrarea exploatației. Astfel, dacă în prezent, aceasta este „o exploatație agricolă cu un efectiv de maximum cinci capete de porcine”, propunerea ANSVSA schimbă definiția în „exploatație agricolă în care porcii sunt crescuți exclusiv pentru consum familial, iar produsele obţinute de la aceştia nu intră în lanţul alimentar”. Modificarea legislativă nu lasă însă loc pentru comercializarea animalelor, adică a purceilor, această facilitatea fiind permisă numai exploatațiilor comerciale de tip A, definite ca „exploatație mică de creștere a porcinelor – exploatație agricolă cu un efectiv maxim de 65 capete de porcine”.
Astfel, dacă proiectul ANSVSA va fi adoptat, țăranii care cresc porci dar nu au exploatația înregistrată în sistemul național și autorizată sanitar-veterinar nu mai pot comercializa suine.
România nu mai este țară liberă de pestă
Ordinul survine după ce la începutul anului, pe fondul crizei generate de pesta porcină africană, Oficiul Internaţional de Epizootii (OIE) a suspendat statusul de ţară liberă de pestă porcină clasică acordat României. Decizia a fost luată în urma auditul efectuat în perioada 20 ianuarie – 23 ianuarie 2020. Comisia Ştiinţifică pentru Bolile Animalelor a OIE a sugerat autorităților române să interzică reproducţia porcilor la nivelul gospodăriilor populaţiei şi a cerut redimensionarea numărului de ferme necomerciale. Mai mult, OIE recomandă sacrificarea porcinelor crescute în sistem gospodăresc doar prin abatoarele autorizate supuse controlului sanitar veterinar. Aceste cerințe vor duce, cel mai probabil, dacă vor fi transpuse în legislația românească, la dispariția creșterii porcilor din gospodăriile țărănești, care și așa a scăzut drastic de la izbucnirea crizei pestei porcine africane. „Unde mai e respectată tradiția poporului român? Cred că e o greșeală aprobarea unui astfel de ordin, dar pe de altă parte, dacă nu se vor lua măsuri în această direcție nu vom mai putea exporta carne de porc și produse din carne de porc. Este o situație gravă, greu de gestionat. Nu vreau să fiu în pielea celor care vor trebui să ia această decizie”, a declarat un oficial al agriculturii botoșănene.
Numărul porcilor scade de la an la an
La nivelul județului Botoșani, la sfârșitul anului trecut, potrivit datelor Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, erau recenzați 33.423 de porci, majoritatea fiind în micile gospodării familiale. Spre deosebire, în 2018, erau luaţi în evidenţă 48.188 de porci. Dacă ținem cont și de tăierile tradiționale de Crăciun, constatăm că numărul porcilor crescuși în gospodării este foarte mic.
Mai trebuie spus că România este importator net de carne și produse de carne de porc, potrivit lui Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, 85% din piața românească fiind asigurată de producători din străinătate.
