Astăzi, 5 iunie, se împlinesc 149 de ani de la naşterea marelui istoric Nicolae Iorga. Muzeul Judeţean şi Casa Memorială „Nicolae Iorga” au marcat acest eveniment prin filmul „Nicolae Iorga şi Botoşanii. Repere cronologice”. „Nicolae Iorga s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoșani. A urmat cursurile Școlii <Marchian> şi cele ale Liceului “A. T. Laurian” din localitate, finalizându-şi studiile liceale la Iaşi. Deşi în anul 1886 a fost nevoit să părăsească Botoşanii, savantul a păstrat legături permanente cu oraşul natal. La rândul lor, botoşănenii au nutrit o puternică admiraţie pentru N. Iorga, a cărui evoluţie au urmărit-o permanent, cu justificată mândrie”, este textul care însoţeşte filmul.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Nicolae Iorga a fost sărbătorit anul trecut, la el acasă
Anul trecut, pe 5 iunie, marele istoric botoşănean a fost omagiat de elevi de la Liceul Pedagogic „Nicolae Iorga”. Aceştia au pus flori la bustul istoricului, aflat în curtea Casei Memoriale şi apoi au participat la un atelier de pedagogie muzeală numit “De… scriere acasă la Iorga”, organizat de muzeograful Adela Kovacs. Emoţionaţi, aceştia au descifrat scrisul savantului, au înmuiat tocul de scris în cerneală și au rescris rândurile pe care Iorga le-a gândit cu ani în urmă, despre Eminescu.
Istoricul Sergiu Balanovici le-a reamintit elevilor că Nicolae Iorga a fost o personalitate renascentistă, care a dominat epoca în care a trăit. „A fost istoric, profesor universitar, om politic, a fost unul dintre artizanii Marii Uniri, care s-a angajat ulterior pentru consolidarea acesteia. Un singur exemplu: opera sa nu a putut fi cuantificată nici până în prezent. Se estimează că savantul ar fi publicat în jur de 1250 de volume, peste 25.000 de studii și articole, ca să nu mai vorbim de discursurile sale și de conferințele fără număr. Toate acestea ne obligă pe noi, cei care avem privilegiul să trăim astăzi în orașul în care a văzut lumina zilei Nicolae Iorga, acum 148 de ani, să îl omagiem continuu, generație de generație”, a declarat atunci Sergiu Balanovici.
În noiembrie 2019, Nicolae Iorga a fost comemorat printr-o slujbă oficiată la Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul”. În finalul slujbei, Petru Fercal a arătat că Nicolae Iorga va rămâne „un misionar, un om de cultură, un mesager care vine să unească pe oameni cu Dumnezeu, care propovăduieşte o cultură sănătoasă şi adevărată şi care doreşte fericire tuturor oamenilor şi-i îndeamnă pe politicieni să-şi păstreze echilibrul, fie că sunt de stânga, fie că sunt de dreapta”. „Să nu uităm că suntem făptura lui Dumnezeu, suntem fraţi şi, iată, marele istoric, om şi politician aşa spunea şi conştientiza şi pe cei pe cei din vremea pe care a trăit-o şi a căutat să păstreze iubirea şi înţelegerea, respectul şi comuniunea între noi, românii. A luptat din răsputeri pentru unitatea ţării şi nu a putut închipui ca cineva dintre oameni să îndrăznească să atenteze la unitatea neamului românesc sau la unitatea credinţei noastre ortodoxe”, a spus Petru Fercal. El a adăugat că, atunci când românii sunt întrebaţi dacă este Dumnezeu, sau de ce cred în Dumnezeu, au ca răspuns, pe lângă Constantin Bâncoveanu cu fiii săi şi pe marele Iorga, „cel care l-a mărturisit pe Dumnezeu, a scris istoria Bisericii Ortodoxe, a trăit, a postit, s-a spovedit, s-a împărtăşit, a citit Sfânta Scriptură şi vieţile sfinţilor, a petrecut dragoste la Sfânta Liturghie şi a dus numele Domnului oriunde în lumea aceasta pe unde a studiat, pe unde a călătorit, pe unde a cercetat şi a arătat că într-adevăr suntem un neam binecuvântat”. „Cei care nu l-au înţeles şi cei care au prilejuit despărţirea sufletului de trup, în 1940, la Strejnic, cei care au fost străini de adevărata cultură şi credinţă, au făcut un mare rău, o mare greşeală. Dar şi clipa aceea s-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci, ca dovadă că aşa a fost găsit mort, cu degetele de la mâna dreaptă pregătite pentru semnul Sfintei Cruci. Este un lucru extraordinar ca noi, cei de astăzi, să nu ne ruşinăm de Dumnezeu şi să credem în Dumnezeu pentru că toţi intelectualii noştri, toţi oamenii de cultură, toate somităţile până la a se instaura regimul comunist, toţi românii credeau în Dumnezeu, toţi se rugau, toţi veneau la Sfânta Liturghie, toţi posteau, se împărtăşeau, deci nu se pomenea în neamul nostru românesc ca cineva să nu creadă în Dumnezeu şi atunci, iată, şi noi avem nevoie de mărturii”, a afirmat preotul Petru Fercal.
El a adăugat că marele istoric Nicolae Iorga a crezut în Dumnezeu şi a murit ca un martir pentru ţara, pentru credinţa şi pentru binele poporului. „Să preluăm aceste mari realizări culturale, duhovniceşti, diplomatice, de trăire, de năzuinţă, de unitate şi să le transmitem şi urmaşilor noştri pentru că avem nevoie într-adevăr să realizăm că suntem toţi creaţia lui Dumnezeu, că suntem fraţi între noi prin taina Sfântului Botez şi suntem fii ai aceleiaşi ţări şi avem datoria sfântă ceea ce moşii şi strămoşii noştri au pecetluit prin sângele jertfei lor, noi să păstrăm, să transmitem mai departe. Dacă nu s-a pus tricolor pe sicriul lui Iorga, iată noi punem acum cu recunoştinţă şi păstrăm în memoria noastră, în trăirea noastră, în credinţa noastră chipul binecuvântat al acestui om plăcut lui Dumnezeu trimis de Dumnezeu ca să ne lumineze şi apoi chemat ca să intre întru bucuria Domnului”, a concluzionat preotul Petru Fercal.
Pe 28 noiembrie 2019, Muzeul Judeţean găzduit Simpozionul „Nicolae Iorga – o viaţă în slujba unităţii naţionale”, în cadrul căruia au avut intervenţii istoricii Gheorghe Median, Dan Prodan, Sergiu Balanovici şi George Arhip.
