Astăzi, 4 iunie, cu prilejul marcării centenarului Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920 – 4 iunie 2020), în toate bisericile din ţară vor fi pomeniți eroii și martirii României Mari. „La toate bisericile din Patriarhia Română, în timpul Sfintei Liturghii şi la slujba Parastasului pentru eroi, din data de joi, 4 iunie 2020, vor fi pomeniţi eroii, soldaţii, luptătorii, diplomaţii români şi toţi cei care au contribuit la realizarea României Mari la nivel naţional, între anii 1916-1918, şi recunoaşterea acesteia pe plan internaţional, în special prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920. Veşnica lor pomenire din neam în neam!”, se arată într-un comunicat transmis de Patriarhia Română.
Potrivit Patriarhiei Române, la fiecare Sfântă Liturghie oficiată în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei creştine, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.
100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon
Tratatul de la Trianon reprezintă consfințirea internațională a unirii Transilvaniei cu Regatul României. Pe 4 iunie 1920, la ora 16.30, în clădirea palatului Trianon din Versailles, a fost semnat tratatul dintre puterile aliate și asociate, printre care România și Ungaria. Tratatul a fost semnat din partea ungară de Agost Benárd și Alfréd Drasche-Lázár, iar din partea României de Ioan Cantacuzino şi Nicolae Titulescu. Documentul a mai fost semnat și de alți 36 de șefi de guverne, miniștri de externe, ambasadori reprezentând 23 de state din Europa, America de Sud și de Nord, Africa și Australia.
Primul Război Mondial a dus la reconfigurarea hărții Europei. Conferința de Pace consemna dispariția Imperiului Austro-Ungar, a celui German, a celui Țarist și a celui Otoman. Cele patru mari puteri au dominat echilibrul european, dar plăteau atunci un preț greu.
Pe 4 iunie 1920, era rândul Ungariei să treacă prin furcile caudine. Croația ieșea din uniunea cu Regatul maghiar care data din Evul Mediu și intra în componența Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, în care mai intrau teritorii cedate de Ungaria Serbiei, precum și Muntenegru, Macedonia, Bosnia-Herţegovina și Slovenia.
Două treimi din Banat, Crișana, Transilvania și o parte a Maramureșului se uneau cu Regatul României, căruia i se alăturaseră din 1918 și Basarabia și Bucovina. O altă parte a Maramureșului, cea de dincolo de Tisa, Rutenia subcarpatică și Slovacia erau unite cu Cehia, desprinsă, la rândul ei, de Austria, și formau Cehoslovacia.
La Vest, Ungaria pierdea alte teritorii, în favoarea Austriei.
Pentru români, slovaci, croați sau sârbi, Tratatul de la Trianon a reprezentat un moment al triumfului și al eliberării, însă pentru maghiari el a reprezentat o imensă durere.
Potrivit istoricilor, Marile Puteri au încercat să creeze un sistem de pace care pedepsea țările vinovate pentru Primul Război Mondial. Tratatul de la Trianon a dus însă la crearea unei tensiuni permanente în Europa Centrală, pentru că maghiarii considerau că Marile Puteri nu au vrut doar să pedepsească Ungaria, ci și să o umilească.
Principala lecție a Trianonului este cea a dreptății și a solidarității. Faptul că România, Slovacia, Cehia, Ungaria, Austria, Croația și Slovenia sunt membre ale Uniunii Europene arată că lecția dureroasă a trecutului a fost înțeleasă și asumată de popoarele din regiune.
