Cum ajunsese Musteaţă stăpân al Onţenilor ne lămureşte un „Izvod asupra tuturor scrisorilor pi moşiile clirosului din Bucovina, care moşii să află în Moldova şi au căzut de la mănăstire la cliros şi s-au vândut prin contract dumisale lui Todori von Musteaţă şi tovarăşii dumisale”, izvod din 27 septembrie 1804. Printre satele enumerate în pomenitul izvod se numără şi Onţăni. Foarte interesant este faptul că din cele nouă sate ce aparţinuseră mănăstirilor din Bucovina, devenită între timp pământ austriac, nu mai puţin de opt (Stăuceni, Bătrâneşti, Mândreşti, Mănăstireni, Ne<c>şeni, Feredieni, Orăşeni şi Onţeni) erau din ocolul Botoşanilor.
În fapt, Musteaţă se întovărăşise pentru cumpărarea acestor moşii cu câţiva mari boieri, sau, mai aproape de adevăr, acei boieri şi-l luaseră ca tovarăş pe Musteaţă, mizând pe relaţiile pe care acesta şi le consolidase în Bucovina austriacă. Printr-un hrisov din 18 aprilie 1805, Alexandru Moruzi voievod întărea biv vel logofătului Neculai Roset, biv vel vistiernicului Iordache Balş, biv vel vistiernicului Iordache Ruset, biv vel căminarului Panaite Cazimir şi negustorului Theodor Mustaţă, stăpânirea peste moşiile cumpărate în tovărăşie, de la guvernul cezaro-crăiesc al Austriei, prin intermediul Agiei, moşii printre care se numără şi cea a Onţenilor. S-au plătit 331.000 de florini, actul de vânzare făcându-se la Liov, cu autorităţile austriece (au fost cumpărate moşii din 12 ţinuturi). Partea lui Neculai Roset şi a fiului său, Iordache Roset, era formată din satele Stăuceni, Bătrâneşti, Mănăstireni şi Onţeni.
La 1816, Onţenii erau incluşi în ocolul Câmpului, de la ţinutul Botoşanilor, în proprietatea vistiernicului Iordache Ruset. Satul avea 95 de locuitori birnici, care dădeau bir un „cifert” de 300 de lei. Vistiernicul Roset avea acolo trei scutelnici. La 10 mai 1829, Iordache Ruset încredinţa fiului său, Neculai, o procură pentru mai multe moşii date în arendă supusului austriac Andrieş Focşăneanul, printre acestea aflându-se şi Onţenii. În sfârşit, în 1835 Onţenii fuseseră transferaţi la ocolul Târgului, în acelaşi ţinut al Botoşanilor.
Prof. dr. DANIEL BOTEZATU