În perioada 7-12 mai 2020, Inspectoratul Școlar Județean, în colaborare cu Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională, a inițiat și realizat un studiu privind organizarea și desfășurarea activităților educaționale în sistem online.
Studiul și-a propus colectarea informațiilor de la elevi, părinți și cadre didactice cu privire la organizarea și desfășurarea activităților de învățare pe perioada suspendării cursurilor.
Au răspuns la chestionare 8.281 elevi (14% din clasele III – IV, 44 % din gimnaziu şi 42% din liceu), 9.291 părinți și 1.760 cadre didactice provenind din mediul urban și rural, de la toate nivelurile de învățământ preuniversitar. 73,6% dintre elevii chestionaţi au răspuns că au participat la activități de învățare online.
În toată această perioadă, elevii, părinții și cadrele didactice au colaborat pentru a compensa lipsa de experiență în învățarea online și dificultățile tehnice. Suportul tehnic a fost asigurat de familie (39%), cadre didactice (32%), colegi (10%), şi prieteni (6%). 13% dintre elevi au răspuns că nu au beneficiat de ajutor.
„În opinia elevilor şi părinţilor, cele mai frecvente dificultăți au fost de natură tehnică, complicații generate de instalarea și managementul platformelor, precum și dotare tehnică necorespunzătoare. 60% dintre părinți și elevi apreciază activitățile desfășurate în această perioadă ca fiind corespunzătoare din punct de vedere al utilității, eficienței și organizării”, a declarat Gabriel Hârtie, inspector şcolar general.
Oficialul a adăugat că peste 80% dintre elevii și părinții chestionați au arătat că în această perioadă au avut o comunicare bună cu învățătorul și dirigintele clasei în care învață copilul. Atât elevii cât și părinții (din ciclul primar și gimnazial) consideră, în proporție de peste 50%, că activitățile desfășurate în această perioadă au fost ușor de gestionat, plăcute și interesante.
În opinia elevilor chestionaţi, cele mai utilizate aplicații au fost: WhatsApp (23%), Google Classroom (21%), Zoom (20%), Messenger (19%). De asemenea, sunt utilizate în proporție mai mică și alte platforme: Google Meet (7%), Skype și Microsoft Teams (3%), Site-uri/Wiki-uri realizate de profesorul de la clasă (2%), Moodle și Site-uri agreate de MEC (1%).
Unii elevi au fost puşi în dificultate de numărul mare de platforme educaționale utilizate. Cei ai mulţi elevi consideră că învăţarea online nu poate înlocui activitatea din sala de clasă (65%), ci poate constitui, cel mult, o activitate în completare (19,7%).
Pornind de la rezultatele acestei consultări, s-a stabilit că este necesară îmbunătăţirea activităţii în ceea ce privește aplicațiile digitale utilizate și implicit reducerea numărului de instrumente informatice, dar şi concentrarea atenției pe acordarea de suport personalizat, având în vedere situaţia actuală care poate induce un disconfort psihologic major cauzat de reducerea sentimentului de control, competență și conectare interumană.
Şefii din educaţia botoşăneană au concluzionat că perfecţionarea competențelor digitale pentru activitatea în mediul online a cadrelor trebuie corelată cu valorificarea abilităților digitale ale elevilor.
„Cadrele didactice trebuie să comunice cu elevii care nu au participat la orele online, pentru a reduce riscul apariției decalajelor și al excluderii unor categorii de elevi. O mai bună comunicare între cadrele didactice în privinţa stabilirii schemei orare ar evita suprasolicitarea elevilor. Totodată, este necesară reconfigurarea parteneriatului școală – familie, având în vedere creşterea rolului părinţilor în gestionarea optimă a procesului de învăţare”, a concluzionat Gabriel Hârtie.
