Fiecare fermier care a suferit pierderi din cauza secetei va primi o sumă forfetară, iar schema de despăgubire va fi notificată la Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de un secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru.
„Constatăm pagubele. Ca să putem să despăgubim trebuie să avem o centralizate a suprafeţelor afectate de calamităţi şi după aceea cu siguranţă vom notifica schema aceasta de despăgubire la Comisia Europeană şi vom acorda, pentru a nu intra sub mecanismul acesta de pierderi-venituri în care să verificăm contabilitatea fiecărui fermier, o să acordăm o sumă forfetară fiecărui fermier care a suferit pierderi generate de secetă”, a spus Emil Dumitru, la o dezbaterea online pe teme de agricultură.
În ultima perioadă, oficialii Ministerului Agriculturii au anunțat că în România ar fi peste un milion de hectare de culturi afectate de secetă. Suma a variat, în funcție de locul în care a făcut declarațiile ministrul Agriculturii, Adrian Oros, între un milion și 1,6 milioane de hectare. Potrivit ultimelor declarații, pagubele făcute de secetă ar fi fost deja evaluate de către comisiile direcțiilor agricole județene pe 941.000 de hectare, care au fost verificate, alte câteva sute de mii de hectare urmând a fi constatate de către specialiști. S-a ajuns la paradoxuri, în care suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate.
10.000 de hectare calamitate la Botoșani
La Botoșani, fermierii au raportat drept calamitate aproximativ 20.000 de hectare de culturi de toamnă.
Cele opt comisii de constatare și evaluare a pagubelor au constatat în teren că aproximativ 10.000 de hectare pot fi declarate calamitate într-un procent mai mic sau mai mare de 30%. Cea mai gravă situație se înregistrează în sudul județului, unde ploile au venit cu întârziere și unde există chiar culturi de grâu care au trebuit să fie întoarse. Vorbim de maxim 1.000-1.500 de hectare. „Calamitate sunt culturile de toamnă, păioasele, în general, cărora le-a lipsit apa în etapele esențiale ale dezvoltării, precum alungirea paiului sau formarea spicului. Vorbim în special de culturile din zona de sud a județului, unde ploile nu au venit atunci când plantele aveau nevoie mai mare de umiditate. Aici sunt culturi calamitate și în proporții de peste 30%, în timp ce în nord, plantele au suferit mai puțin și avem culturi calamitate în proporții mai mici de 30%. Apoi, depinde mult și de soiul de grâu cultivat, dacă era autohton și adaptat bine la climatul nostru sau dacă era din import”, a declarat Cristian Delibaș, directorul Direcției Județene pentru Agricultură Botoșani.