În 1865, Gheorghe Eminovici, „în calitate delegat allu d-ei Anna Balș muma și administratoare averei fiului d-selle dlui. Dimitrie Balșu, proprietarul moșiei Sarafinești”, făcea parte „din comisiunea ad-hoc reclamată de art. 16 din legea rurală”, în vederea împroprietăririi cu pământ a țăranilor clăcași.
Constantin Balș, consilier de curte și cavaler, proprietarul a 12 moșii, printre care și Sarafineștii, decedase pe 15 aprilie 1848, lăsându-l executor testamentar și plenipotentul tuturor afacerilor pe Constantin Hurmuzachi. Gheorghe Eminovici, administratorul moșiei Dumbrăveni, este reținut la moșie (deși, pentru economii, Hurmuzachi eliberase mai mulți slujbași, iar cu Eminovici era în conflict din 1847, de la cumpărarea Ipoteștilor) până pe 23 aprilie 1849. Și după plecarea lui Eminovici de pe moșie însă, Anna Balș va apela în nenumărate rânduri la serviciile acestuia.
Presciptu verbalu (sau, în termeni actuali, procesul-verbal), întocmit în „anul Una mie, opt sute, șese deci și cincii, luna Aprilie, în șepte”, păstrat astăzi în Fondul Documentar Ipotești, reține exact procedura de delimitare a pământurilor cuvenite locuitorilor:
A: Conform art: 2 și 4 din ḓisa instrucțiune (instrucțiunea ministrului de interne nr. 9378 – n. n.), sʾa delimitat mai ăntăiu vatra satului, dându-i-se forma dupe posiția, în care se găsesce și pre câtu a fost possibilu a se aplica pe fața pămentului, la care delimitare sʾau statornicit semne înconjuretore satului spre a servi de basă la redicarea planului de respectivul ingineriu, remănând în vatra satului pe sema proprietarului casele boeresci cu livada și îngrăditurile lor, coșerile boeresci cu aria și îngrăditura lor, un ratuș cu îngrăditura lui și osebite alte locuri în mărime cîte de zece prăjini fâlcești unul tot pentru întrebuințarea proprietarului.
B: Satul acesta Sarafinesci fiinde așezat între păduri, locuitorii au avut pământurile lor rispiste pe mai multe părți alle moșiei și mai cu semă prin păduri, de aceea elle tote acum sʾau concentrat în jurul satului, cu care concentrare a remasu mulțumită Comuna întregă.
C: Delimitarea s-a făcut așia, că începând despre Sud în partea de josu despre moșiea Poena lungă și mergând în susu în linii cotite după posiția locului pe sub pădure până în hotarul moșiei Corni, de acolo sʾa întorsu delimitarea spre Nord pe hotarul despărțitor moșiei Cornii de Sarafinesci până în pădurea cea mare și de acolo zarea delului spre Vest în linii pe alocure iară și cotite până în hotarul moșiei Poena lungă, trecând păreul sʾa mersu cu delimitarea până la punctulu de unde acesta sʾa început. În acestu mod, sʾau delimitat pământurile cuvenite locuitoriu, remănând în întrul acestei delimitări o vatră de eleșteu numită: La podu pe sema proprietarului și osebite zece făcli islazu tot pentru întrebuințarea proprietarului”.
Procesul-verbal este semnat de delegatul locuitorilor V. Giugariu, primarul Petrea Fediucu, D.I. Panu și Gheorghe Eminovici.
