Criza generată de pandemia de Covid-19 pare a se apropia de sfârșit dacă este să ne raportăm la datele statistice furnizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP). Sau cel puțin primul val al crizei, dacă ținem cont de faptul că specialiștii vorbesc tot mai frecvent de apariția unui nou val.
Concret, primul caz pozitiv de Covid-19 a apărut la Botoșani pe data 16 martie, la un bărbat de 46 de ani, întors din Italia cu două zile în urmă și care se afla în carantină într-una din cele 11 locații special pregătite. Fiind încă la începutul crizei la nivel național, bărbatul, deși asimptomatic, a fost transferat la Iași, unde a stat timp de aproape 40 de zile pentru a se negativa. De atunci și până astăzi, pe teritoriul județului Botoșani au fost depistate pozitiv 676 de persoane, iar dintre acestea, mai bine de jumătate, mai exact 386 au fost declarate vindecate.
Vârful epidemiei atins în Săptămâna Mare
Vârful epidemiei s-a atins în județul Botoșani în perioada 13-17 aprilie, când numărul cazurilor noi era de ordinul zecilor. Dacă pe 13 aprilie se înregistrau 35 de cazuri noi, pe 14 s-a ajuns la 48 de noi cazuri, pentru ca apoi să coboare în ziua următoare din nou la 35 de cazuri, pentru ca pe 17 să se înregistreze 36 de cazuri. Întâmplător sau nu, această perioadă coincide și cu începerea testării la Botoșani pe cele două aparate PCR Real Time puse în funcțiune la Secția de Infecțioase.
Au urmat două zile, Sâmbătă Mare și prima zi de Paști, când nu s-a raportat niciun nou caz, pentru ca apoi, de pe 21 aprilie și până pe 23 aprilie să avem practic un nou vârf, numărul cazurilor noi oscilând de această dată între 27 și 26. După această dată s-a înregistrat o săptămână de „platou” cu 10-13 cazuri zilnice, iar la începutul lunii mai s-a înregistrat cel de al treilea vârf cu 28 de cazuri pe 2 mai și 23 pe 4 mai. De atunci trendul a început să fie descrescător, în dinți de ferăstrău, ceea ce arată că suntem într-un fel pe drumul cel bun. „Suntem pe un trend descrescător”, a recunoscut și medicul Radu Malancea în cadrul unei conferințe de presă susținută la Prefectură.
S-a testat mai mult
Prefectul Dan Nechifor susținea că numărul persoanelor confirmate pozitiv a crescut deoarece, la Botoșani s-a luat decizia de a se testa tot ceea ce se internează. „După data de 30 aprilie, în momentul în care am primit cele două PCR Real Time, s-a luat hotărârea ca toți pacienții care se adresează unei unități de primiri urgențe sau a unei unități spitalicești să fie testați înainte de a fi internați”, a declarat Nechifor.
Temporal, cele mai multe cazuri s-au înregistrat în luna aprilie, 431, adică două treimi din cazuri, în timp ce în martie, în perioada de debut a crizei s-au înregistrat doar 5% dintre cazuri.
În aprilie s-au înregistrat cele mai multe decese
Și celălalt indicator important pentru definirea crizei coronavirusului a avut cam aceleași oscilații, doar că acesta a înregistrat doar două vârfuri și nu trei, ca graficul cazurilor nou apărute.
Primul deces cauzat de Covid-19 la Botoșani s-a înregistrat la finalul lunii martie, pe 29. De atunci s-au mai înregistrat alte 40 de cazuri, cele mai multe pe: 14 aprilie – cinci, pe 23 aprilie – patru, și pe 24 aprilie – trei. În rest au fost șapte zile cu câte două decese și 14 zile cu câte un singur deces.
Cele mai multe decese s-au înregistrat în aprilie, 29, adică peste 70% din total.
Două treimi din infectați sunt femei
Cele mai multe cazuri de infectare cu Covid-19 s-au înregistrat în rândul populației cu vârste cuprinse între 35 și 65 de ani, adică două treimi din total. 10% dintre cazuri provin din rândul tinerilor cu vârste între 20 și 35 de ani. Cel mai tânăr pacient are doar trei ani, iar pacienții sub 20 de ani reprezintă sub 2% din cazuri. Cazurile în rândul persoanelor cu risc ridicat, adică peste 65 de ani, reprezintă cam 20%. Cu toate acestea, în rândul bătrânilor se înregistrează cele mai multe decese.
Potrivit prefectului Dan Nechifor, majoritatea cazurilor s-au înregistrat în mediul urban, iar cele mai multe persoane infectate, aproape două treimi din cazuri, sunt femei. Aceasta se explică prin faptul că sistemul sanitar botoșănean a fost cel mai greu încercat de această epidemie. „Spitalul Judeţean a fost, zile la rând, plin până la refuz. Au fost zile în care cele două spitale de Faza a doua nu au putut prelua pacienţii cu forme uşoare de Covid-19 şi astfel au fost pacienţi în aşteptare timp de 12-14 ore. S-a lucrat şi se lucrează la capacitate maximă. Abia de acum încercăm, pas cu pas, să eliberăm blocul central de covid pentru a face loc urgenţelor chirurgicale non-covid şi celorlalţi pacienţi, care până acum au fost aproape ignoraţi”, a spus medicul Radu Malancea.
Malancea: „Nimeni nu bănuia că vom ajunge în situația asta”
Potrivit datelor prezentate de autorități, pe perioada stării de urgență, 255 dintre persoanele infectate au fost cadre medicale, iar aproape jumătate dintre acestea au fost asistente. Lor li s-au adăugat 30 de medici, 68 de infirmieri, 10 brancardieri, cinci îngrijitori și 16 alte categorii.
În prezent, numărul cadrelor medicale infectate a ajuns la 265, iar dintre acestea 204 au fost declarate vindecate. Cu toate acestea, conducerea celui mai mare spital din Moldova, deși susține că nu unitatea sanitară nu a fost focar, admite că numărul mare de infectări în rândurile personalului medical poate fi şi lejeritatea cu care unii au înţeles să abordeze lupta cu noul tip de coronavirus. Drept dovadă stau şi dosarele penale pentru zădărnicirea bolilor transmisibile, nouă din 13 dosare fiind tocmai în rândul personalului medical. „Noi nu am fost focar, dar noi suntem supuși riscului de contaminare cel mai mare… Nimeni nu bănuia că vom ajunge în situația asta. Rușine! Chiar și cadre medicale nu au crezut chestia asta și automat, în faza de acum o lună, toți au luat în ușor contagiozitatea virusului și mulți au ascuns starea lor, spunând «Ă, nu am eu, e o simplă răceală». Au desconsiderat contagiozitatea și atunci s-a ajuns la o contaminare între cadrele medicale, lucrând în același punct. Dar, asta va hotărî ancheta care este în curs… Posibil că unii dintre cei infectaţi s-au crezut nişte semizei. Cei cu dosare penale posibil că s-au crezut semizei”, a mai spus medicul Radu Malancea.
– Marius ILINCARU
– Tudor CHIRIAC
