„Produsele românești sunt mai scumpe decât celelalte și de aceea le cumpărăm (n.r. – pe cele din import). Dacă cumpărăm un produs românesc cu cinci lei, cu siguranță, cel puțin un leu sau doi se vor întoarce în școala copiilor voștri, în spitale, în infrastructură”, declara la Botoșani ministrul Agriculturii, Adrian Oros, încercând să încurajeze într-un fel consumul de produse românești.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Poate că în esență declarația este corectă, însă, ca de fiecare dată ne împiedicăm de realitate. Iar asta este crudă. Școala românească nu funcționează fără fondul clasei, fără ca părinții să cumpere de la lustre și până la perdele, spitalele vedem cât de bine au fost pregătite pentru a da nas în nas cu o epidemie, iar despre investițiile în infrastructură nu mai are rost să comentăm, pentru că de aproape 20 de ani ne chinuim să facem un drum spre Iași și încă nu am reușit.
Căpșunile de Satu Mare, cu 80% mai scumpe decât cele din import
Dar să revenim la produsele românești. O scurtă vizită prin piață ne arată că diferența nu este doar de un leu sau doi așa cum sugera ministrul Agriculturii, ci mult, mult mai semnificativă. De exemplu, în urmă cu o săptămână au apărut în piață căpșunile din Grecia, la un preț de 10 lei kilogramul. Nu erau tare strălucite la gust, dar nici de lepădat. La sfârșitul săptămânii au apărut și cele de Satu Mare. Doar simplul fapt că sunt românești, calitatea și gustul fiind apropiate de cele din Grecia, le-a crescut prețul cu 80%, până la 18 lei pe kilogram.
Situația nu este una singulară, ea repetându-se la toate produsele agroalimentare din piețe. Cartofii noi românești sunt cu cel puțin un leu, doi mai scumpi decât cei egipteni. Ceapa, usturoiul, toate la fel. Și încă nu au apărut roșiile din programul „Tomata”, pe piață fiind doar cele din import a căror preț oscilează între 5 și 10 lei kilogramul.
Anul trecut, la Botoşani, primele roşii din cadrul programului „Tomate româneşti” au fost scoase la vânzare cu preţuri de 15-20 de lei pentru un kilogram, în ciuda subvenţiei de 3.000 de euro plătită de statul român, iar prețurile au rămas așa săptămâni bune.
Au apărut cireșele din Grecia la 50 de lei kilogramul
La sfârșitul săptămânii trecute au apărut în Piața Centrală și primele cireșe. Acestea erau aduse din Grecia și aveau prețuri de-a dreptul prohibitive. Dacă vineri, în prima zi de „libertate” prețul unui kilogram era de 50 de lei, sâmbătă și duminică acesta a coborât la 40 de lei. Disperați să nu le piardă, cireșele fiind perisabile, ieri, unii comercianți au început să pună câte 10-15 cireșe în caserole și să le vândă cu 10 lei. „Bine că nu am ieșit cu nepoții, că nu știu ce m-aș fi făcut. Din pensia mea, nu-mi pot permite să le cumpăr, iar cei mici sunt pofticioși și nu pot să înțeleagă aceste lucruri”, a spus o femeie care se uita cu jind la taraba cu cireșe.
Guvernanții nu au soluții pentru stoparea importurilor
Guvernanții nu au soluții pentru promovarea produselor românești și pentru încurajarea vânzării acestora prin marile rețele de magazine. „Suntem într-o piață unică. Exact cum cetățenii și produsele românești pot să ajungă oriunde în Uniunea Europeană, la fel, cetățenii din Uniunea Europeană și produsele lor pot să vină în România. Singura modalitate concretă prin care putem avantaja produsele românești este ca noi toți să mergem, să căutăm și să cumpărăm doar produse românești. Și să le spunem copiilor noștri acasă să caute și să cumpere produse românești. S-ar putea ca în câțiva ani să avem niște adulți responsabili care să cumpere produse românești”, a declarat Adrian Oros. Acesta nu a putut să explice de ce nu se iau însă măsuri împotriva importurilor de produse alimentare extracomunitare, referindu-se doar la produsele din Turcia, susținând că dacă se impun bariere comerciale împotriva acestora, Ankara nu va mai lăsa TIR-urile românești să tranziteze Turcia spre Orientul Mijlociu.
Pe când era în opoziție, Adrian Oros a fost semnatarul unei legi care obliga marile rețele de magazine ca minim jumătate dintre produsele de pe rafturi să fie românești. Legea ar trebui să se aplice de la sfârșitul săptămânii, însă, acum, când este ministrul Agriculturii, spune că este inoperabilă și dă vina pe fosta putere care ar fi modificat-o radical până a ajuns să fie promulgată de președintele Iohannis.
