Pe 8 mai 1909, din Iași, Victor Eminescu, fiul din prima căsătorie al lui Matei Eminescu, îi scria lui Corneliu Botez, cu care, la fel ca și tatăl său, a avut o corespondență intensă în perioada pregătirii volumului omagial, editat în 1909. Între această scrisoare datată cu 8 mai și scrisoarea datată cu 13-15 aprilie 1909, deținute de Memorialul Ipotești, vor mai fi existând și altele. Referințele din scrisoarea de mai jos implică necesar o corespondență sau discuții anterioare:
„Iași, 8 mai 909
20, str. Cogălniceanu
Stimate Domnule Botez,
Vă rog nu interpretați în cine știe ce sens dacă nu vʾam scris până acum.
Am dat dnei Angelescu câteva lămuriri.
Vărul meu Dl M.V. Mavrodin, avocat din Iași, mi-a făgăduit că vă aduce un portret al bunică-mei. Vă expediez o poezie «Vis», publicată în Convorbiri, dacă o socotiți bună, aș dori să o public în numărul festiv.
Sora și frații mei au refuzat să ia parte la serbare și să vă transmită fotografiile. Dna Verginia Micle Gruber ar dori să-i publicați una-două poezii în album.
Vă rog scrieți-mi un rând dacă d. Mavrodin vʾa adus portretul.
Dl Chendi nu mi-a spus nimic.
Primiți vă rog salutările mele distinse,
V. Eminescu
P.S. Nu știu dacă vă interesează certificatul acesta al poetei Veronica Micle.”
M.V. Mavrodin, văr cu Victor Eminescu, era nepotul Mariei Mavrodin, sora mai mare a Ralucăi Eminovici, fiul lui Vasile Mavrodin și al Mariei Coșovei. El deținea portretul mătușii sale în urma unui șir de succesiuni: după moartea Ralucăi, portretul în ulei ajunge la maica Fevrornia Iurașcu, care lasă, prin testament, tot avutul său nepoatei Xenia Velisar (fiica Saftei Iurașcu). De la maica Xenia portretul ajunge la nepotul de văr al acesteia, avocatul M.V. Mavrodin. Avocatul se ține de cuvânt și îi pune la dispoziție lui Corneliu Botez o reproducere fotografică a portretului, după cum precizează în volum Corneliu Botez (Omagiu, 251).
Sora și frații, la care face referire Victor Eminescu, sunt copiii din a doua căsătorie, cu Ana Condeescu, a lui Matei Eminescu: Lelia-Sapho, Ecaterina, Hanibal și Gheorghe. Victor face referire la una dintre surori.
Nici poezia „Vis”, semnată de Victor Eminescu, nici poeziile Verginiei Micle Gruber nu sunt incluse în volumul omagial. Nu știm ce certificat îi trimitea Victor Eminescu lui Corneliu Botez, dar nici acesta nu apare în volum.
Poate, în timp, alte scrisori vor aduce lumină și asupra referinței la doamna Angelescu, care primise „câteva lămuriri de la Victor Eminescu la dl Chendi, care nu i-a „spus nimic”. Textul lui Ilarie Chendi (căci, sigur, despre el este vorba) – Prietenia între Creangă şi Eminescu – este inserat între paginile 123 și 125 ale volumului Omagiu lui Mihail Eminescu cu prilejul a 20 de ani de la moartea sa.
