Astăzi, în lunea de după Duminica Sfântului Apostol Toma, se sărbătoreşte Paştile Blajinilor. În popor se spune că Blajinii fac parte din cei dintâi oameni de pe pământ şi trăiesc dincolo de lume, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe. Blajinii postesc şi se roagă pentru cei vii, dar nu ştiu când sunt Sărbătorile Pascale. Creştinii le vestesc Blajinilor că a venit această mare sărbătoare aruncând pe apă coji de ouă roşii.
De Paştele Blajinilor, există obiceiul ca în zona Botoşaniului bătrânii să dea de-a dura ouă roşii, în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate pe pământ, pentru pomenirea celor morţi.
În cele mai multe locuri din ţară, inclusiv în comunităţi botoşănene, astăzi se mergea la cimitir, pentru a se face slujbe de pomenire şi a se da de pomană ouă roşii, cozonac şi pască pentru cei plecaţi din această lume. De Paştile Blajinilor nu se pomenesc doar rudele, ci întregul neam al strămoşilor comuni.
„Paştile Blajinilor, o sărbătoare populară”
Etnograful Steliana Băltuţă susţine că Paştile Blajinilor este o sărbătoare populară, care este marcată, la noi, la o săptămână după sfintele Paşti, dar în alte locuri, este marcată şi în alte zile, nu neapărat după Duminica Tomii. Această sărbătoare populară, care ţine şi de legende şi de lumea celor de dincolo, poate fi marcată şi în a treia săptămână după Sfintele Paşti, sau chiar de Rusaliii.
„În legende şi în povestiri sunt referiri la lumea de dincolo, lumea cealaltă. Blajinii, locuind în lumea subpământeană, nu ştiu când este Paştile lor. Sunt numiţi numiţi Blajini pentru că au liniştea lor interioară. În poveşti se spune că lumea cealaltă este lumea întunericului, dar sunt straturi, să zicem, de viaţă, în credinţa populară. Lumea Blajinilor e lumea din unde vin şi apele.
Blajinii sunt foarte liniştiţi, foarte buni, împăcaţi sufleteşte, lumea lor nu e zbuciumată, tensionată, cum este lumea pământeană. Ei au rămas peste timp, cei care sunt liniştiţi, care sărbătoresc Paştile după Săptămâna Luminată. Acesta este momentul lor şi în acelaşi timp şi la cimitir pentru cei plecaţi dincolo, inclusiv pentru copiii care au murit nebotezaţi, se dă de pomană”, a declarat Steliana Băltuţă.
Criza pandemică anulează rânduiala pomenirii celor plecaţi din această lume
În biserici, preoţii îi pomenesc în timpul slujbelor pe cei plecaţi din această lume. În această perioadă sunt interzise slujbele de pomenire oficiate în cimitire, cu participarea credincioşilor. Potrivit etnografului, este prima dată când, din cauza pandemiei de coronavirus, nu poate fi marcată sărbătoarea Blajinilor.
„Este o perioadă extrem de complexă, de complicată. Au mai fost diferite boli, care nu puteau fi stăpânite la vremea respectivă, aşa cum a fost ciuma, cum a fost poliomielita, care au creat suferinţă pe o arie mai largă, sau mai restrânsă. Acum nu s-a putut sărbători această sărbătoare populară care ţine şi de legende şi de lumea celor de dincolo. Aşa cum sunt moşii de vară, de iarnă, care intră tot în categoria sărbătorilor populare, aşa şi Paştile Blajinilor s-a sărbătorit de fiecare dată. Treptat, calendarul popular s-a suprapus peste calendarul creştin ortodox. Peste obiceiurile creştine se suprapun cele create în timp în viaţa satului, din memoria populară, dar ele au frumuseţea lor de poveste, de legendă, de legătură dintre lumea de aici şi lumea de dincolo”, a mai spus Steliana Băltuţă.
