Numele a peste 20.000 de eroi români, care și-au pierdut viața în cel de-al Doilea Război Mondial pe frontul de est, dar și în anii de după, în lagărele NKVD și batalioanele de muncă sovietice, au fost publicate pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Publicată miercuri, pe 15 aprilie a.c., lucrarea https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/lista_2020.pdf vine să aducă un omagiu atât celor decedați, cât și familiilor acestora, și a fost realizată după o campanie asiduă dusă prin intermediul Ambasadei României în Rusia. „Românii trebuie să știe unde le sunt înaintașii”, au spus reprezentanții MAE.
Demersurile, care au fost declanșate în urmă cu aproape 10 ani, s-au derulat pe mai multe planuri, plecând de la identificarea, în arhivele ruse, a unor informații relevante despre românii căzuți în război (prizonieri de război internați, civili deportați sau strămutați etc.). Pornind de la aceste date, angajații Ambasadei României au reușit să identifice inclusiv locurile de înhumarea a prizonierilor de război și deportaților civili români decedați, în anii 1941-1956, în lagărele NKVD, spitalele speciale și batalioanele de muncă ce au funcționat pe teritoriul Federației Ruse. În acest fel, toți botoșănenii care știu că au avut înaintași care au căzut pe frontul de Est sau au murit în lagărele de muncă din fosta URSS (n.r. – și este vorba de câteva mii de botoșăneni) au posibilitatea să afle unde le sunt rudele, listele nominale întocmite cuprinzând date de identificare destul de exacte – nume, prenume şi patronim; etnia/naționalitatea; anul nașterii; gradul militar; data decesului și locul înhumării.
Efortul a fost unul considerabil, însă la final cei din Ministerul Afacerilor Externe au realizat mai multe documente care cuprind cimitirele prizonierilor români pe republici, cimitirele militare și monumentele comemorative, listele cu cimitirele multinaționale în care au fost înhumați cei internați în spitalele civile sau în lagărele de muncă, harta cu amplasarea celor 288 de cimitire multinaționale ale prizonierilor de război străini în care au fost înhumați militari și civili români, alte 25 de hărți de detaliu (pe republici, ținuturi şi regiuni) cu locurile de înhumare a militarilor și civililor români decedați pe teritoriul Federației Ruse. În Cimitirul de la Rossoska – Regiunea Volgograd, inaugurat în 2015, la 1.000 de kilometri de Moscova, sunt înhumați 1.774 de militari români care au murit în luptele de la Stalingrad și Cotul Donului. Un al doilea cimitir a fost amenajat și inaugurat în 2018 în Ținutul Krasnodar, la Apseronsk, pentru militarii români căzuți în Caucaz. „Vrem să redăm memoria celor care au luptat pentru Țară”, au adăugat angajații MAE. De altfel, pe site-ul ministerului sunt publicate și fișele de prezentare a 29 de monumente comemorative de război românești instalate în ultimul deceniu în Federația Rusă.
Totodată, cei de la Ministerul Afacerilor Externe s-au implicat în valorificarea acestor informații, prin realizarea unor lucrări științifice și publicistice cu caracter documentar, care au fost și vor fi promovate pe parcursul mai multor manifestări științifice, scopul fiind cunoașterea acestor eroi, dar și valorificarea fondului documentar-arhivistic constituit. Până acum au fost publicate trei lucrări importante „România și Rusia în timpul Primului Război Mondial” https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/rom%C3%82nia_%C5%9Ei_rusia_%C3%8En_timpul_primului_r%C4%82z_boi_mondial.pdf
„Prizonierii de război români în Uniunea Sovietică documente 1941 – 1956” https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/prizonierii_romani_urss_1941-1956.pdf și „Deportarea în fosta URSS a etnicilor germani din România Argumente arhivistice ruse” https://moscova.mae.ro/sites/moscova.mae.ro/files/carte_deportare_schipor.pdf,
În aceste documente sunt surprinse inclusiv mărturii ale unor botoșăneni care au căzut pentru țară. Iar lucrurile nu se vor opri aici întrucât, arată reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, după toți acești pași făcuți pentru cinstirea eroilor, locurile de înhumarea a prizonierilor de război și deportaților civili români decedați pe teritoriul Federației Ruse vor fi marcate, prin însemne comemorative, iar la anumite evenimente cu însemnătate națională, cum ar fi Ziua Eroilor, Ziua Armatei și Ziua Națională a României, aici vor fi organizate manifestări evocatoare și cu caracter comemorativ dedicate victimelor.
Numărul românilor care au căzut prizonieri în cel de-al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est și care au murit în fostul spațiu sovietic variază, existând istorici care vorbesc de aproape 70.000, alții de 45.000. Cert este că după Germania și Ungaria, România a înregistrat pe frontul de Est cele mai mari pierderi de vieți omenești.
