Raportul airvisual.com pe 2019 confirmă faptul că Botoșaniul este în topul orașelor României cele mai poluate cu pulberi de materie în suspensie de 2,5 microni (fire de praf), cele mai periculoase din punct de vedere al sănătăţii. Chiar dacă nivelul poluării, a scăzut față de 2018, Botoșaniul s-a situat pe locul 7 la nivel național și locul 312 în Europa, față de locul 14 în 2018. Anul trecut, media înregistrată la Botoșani a fost de 13,3 micrograme de praf PM 2,5 pe metru cub de aer (µg/m³), față de o medie de 14,8 µg/m³ acum doi ani.
Lunile cele mai poluate sunt cele din sezonul rece, unde această medie a depăşit chiar şi pragul de 20 µg/m³. Astfel, în ianuarie 2019 a fost de 23,8 µg/m³, în decembrie de 23,6 µg/m³, în noiembrie de 15,7 µg/m³, în februarie 15,6 µg/m³, iar în octombrie de 15 µg/m³. Trebuie specificat că timp de trei luni, acest indicator a fost în limitele impuse de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), adică de sub 10 µg/m³. Este vorba de lunile mai (7,7 µg/m³), august (8,7 µg/m³) şi septembrie (8,9 µg/m³).
Situația s-a agravat la începutul anului
Problema e că situația s-a agravat crunt la începutul acestui an. „În luna ianuarie am avut mai multe depăşiri decât am avut tot anul 2019 sau 2018 (n.r. – anul din istoria recentă cu cele mai multe depăşiri)”, recunoștea, recent, Eugen Mateciuc, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Botoşani. La PM 2,5 , de exemplu între 8 şi 10 ianuarie s-au înregistrat valori de-a dreptul cutremurătoare 57,2 µg/m³ şi 64,1 µg/m³. Valori foarte mari s-au înregistrat şi pe 26 ianuarie (58,2 µg/m³) sau 28 ianuarie (56,7 µg/m³). Aceste valori au plasat Botoşaniul în zona roşie, calitatea aerului în acele zile fiind asemănătoare cu cea din marile metropole ale lumii, precum Beijing sau Seul, unde poluare industrială şi urbană este o mare problemă.
Străzi spălate doar de frica coronavirusului
Praful de pe străzile nespălate, nemăturate și nemodernizate, transportul rutier, emisiile provenite din agricultură, producția de energie, industrie și gospodării sunt principalele cauze ale poluării cu PM 2,5 și PM 10. „Carosabilul nu este măturat, nu este spălat şi tot praful se ridică în atmosferă. Trebuie rezolvată problema cu salubrizarea stradală. Chiar este o problemă mare, dacă mergeţi de la gară şi până mai jos de bazar vedeţi ce dezastru e”, declara Mateciuc.
Odată cu debutul crizei provocate de coronavirusul Covid-19, autoritățile botoșănene au început să spele și să dezinfecteze străzile, mai ales că în Italia cele mai multe cazuri de îmbolnăviri s-au înregistrat în nord, cea mai poluată regiune a țării.
România trebuie să reducă poluarea cu praf
Standardul de calitate a aerului la care s-a obligat România în 2019 a fost de 25 µg/m³, iar de la 1 ianuarie acesta a scăzut la 20 µg/m³. Trebuie spus însă că standardul OMS este de doar 10 µg/m³, iar specialiştii organismului internaţional, recomandă să nu se aerisească încăperile şi atenţie la efectuarea activităţilor în aer liber, dacă nivelul pulberilor în suspensie este mai mare de 12 µg/m³.
Cea mai poluată localitate din România este Braniștea (Giurgiu) – 25,9 µg/m³. Iașul, orașul cel mai poluat în 2018, s-a clasat anul trecut pe locul 2 cu 22,4 µg/m³ (27 µg/m³ în 2018), iar București a urcat o poziție până pe locul 3 cu 18,4 µg/m³ (20 µg/m³ în 2018). Brașovul, care a fost acum doi ani pe locul 3, a coborât pe 4 cu 18 µg/m³ (21,3 µg/m³ în 2018). Pe locurile 5 și 6 s-au clasat Cluj-Napoca – 15,7 µg/m³ (21,4 µg/m³ în 2018, locul 2) și Măgurele (Ilfov) – 15,7 µg/m³ (18,9 µg/m³ în 2018, locul 6) .
Cele mai poluate și cele mai puțin poluate localități ale Europei
La nivel european cele mai poluate regiuni cu pulberi PM 2,5 sunt Lukavac (Bosnia) – 39,9 µg/m³ (55,6 µg/m³ în 2018), Valjevo (Serbia) – 37,9 µg/m³, Tuzla (Bosnia) – 35,3 µg/m³ (43,1 µg/m³ în 2018), Zenica (Bosnia) – 34,8 µg/m³, Sarajevo (Bosnia) – 34,1 µg/m³.
Cele mai puţin poluate oraşe europene sunt: Villalba de Guardo (Spania), Salão (Portugalia) și Bodø (Norvegia) – 3,8 µg/m³. Dintre acestea doar pentru Salão sunt disponibile date și pentru 2018. Atunci, în mica localitate portugheză s-au înregistrat 4,3 µg/m³. În top urmează două orășele islandeze: Mosfellsbær – 3,9 µg/m³ și Húsavík – 4 µg/m³ (3,1 µg/m³ – în 2018).
Cu excepţia Bodø, care este un oraş apropiat ca mărime de Dorohoi, celelalte sunt localităţi mici, cu puţină interacţiune a omului asupra mediului.
De ce e periculoasă poluarea cu praf
PM 2,5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer în special în oraşele mari. „2,5” se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2,5 microni, adică foarte fină, care pătrund adânc în plămâni. Aceste particule sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate „ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare.
Zeci de mii de oameni uciși de praf
Aerul, apa şi alimentele sunt vitale pentru viaţa oamenilor şi tocmai de aceea interesul pentru calitatea acestora este la un nivel foarte ridicat. În ciuda măsurilor, poluarea este în continuare la cote ridicate. Calitatea aerului se ameliorează lent în Uniunea Europeană, dar această poluare continuă să provoace aproape jumătate de milion morţi premature, estimează Agenţia Europeană de Mediu (AEM) în raportul „Calitatea aerului în Europa – Raport 2018”, publicat recent și care analizează datele din 2015. Estimările actualizate din raport arată că, în 2015, la nivel european, concentrațiile de PM 2,5 au cauzat aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de țări europene, din care circa 391.000 au fost în cele 28 de state membre ale UE.
În ceea ce privește România, raportul estimează că poluarea cu particule PM 2,5 a cauzat 25.400 de decese premature. Ca element de comparație, în Spania, care are o populație de aproape 50 de milioane de locuitori, din această cauză, au murit prematur peste 30.000 de persoane.
Hans Bruyninckx (foto), director executiv al AEM, susține că cele mai periculoase sunt particulele de praf antrenate dau generate de transportul rutier, „deoarece au loc la nivelul solului și tind să se producă în orașe, aproape de oameni”. „De aceea, este atât de important ca Europa să își dubleze eforturile pentru a reduce emisiile din transport, energie și agricultură și pentru a investi în a le face mai ecologice și mai durabile”, a declarat Bruyninckx.
