„Viața Românească” publica în numărul 1 din 1921, la rubrica Miscellanea, într-un articol intitulat Contribuții la biografia lui Eminescu, izvodul de zestre al Ralucăi Eminescu – în expresia stolnicului Vasile Iurașcu: „Isvodul di zăstri ci dau fiicei meli Ralu cu blagoslovenie și sănătati. – Din anul 1840 Mai 26”. Copia izvodului, împreună cu alte copii ale altor documente, a fost pusă la dispoziția revistei de Traian Ichim, funcționar la Arhivele Statului din Iași. Ar fi de presupus că Traian Ichim a făcut copia având în față originalul, însă, așa cum arăta Gheorghe Eminovici, originalul se pierduse, fiind furat de un bucătar țigan. Dovadă că Gheorghe Eminovici prezintă, atunci când împrejurările îl forțează, o copie „di pi copia izvodului de zăstre din anul 1840, mai 26 zâli” (document publicat de Gheorghe Ungureanu, Eminescu în documente de familie, București, 1977, p. 62-64).
Între cele două documente, precizează Gheorghe Ungureanu, „sunt oarecare deosebiri”. Lista lui Eminovici este mai lungă și conține în plus: 1 pereche cercei cu diamant; 1 salop de purtat; 1 salop blănit; 1 trăsură acoperită sau prețul ei.
„<Viața Românească> motiva publicarea izvodului prin faptul că „ne poate ajuta să reconstituim mediul ambiant al copilăriei poetului, fizionomia casei în care a văzut lumina zilei și a trăit primii ani”. La aceste argumente am completa, din perspectiva zilei de azi, posibilitatea stabilirii apartenenței și a provenienței obiectelor expuse în Casa Memorială de la Ipotești.
În Casa părintească de la Ipotești se păstrează și astăzi, printre ale obiecte, şase dintre cele 12 lingurițe din zestrea Ralucăi Iurașcu. Linguriţele, de argint, au monograma R.E. gravată pe partea de deasupra a capătului cozii”, a declarat Ala Sainenco, directorul Memorialului Ipoteşti.