„La banchetul anual prin care se serba aniversarea înfiinţării Societăţii Junimea, secretarul perpetuu (…) avea obiceiul să ţie un discurs glumeţ, care începea totdeauna cu următoarele cuvinte: «Originea Junimii se pierde în noaptea timpurilor»”, își amintește Iacob Negruzzi, membru fondator, naratorul Junimii (cum îl numește Ioana Pârvulescu). Și tot Iacob Negruzzi justifică: „Se poate în adevăr zice că originea Junimii se pierde în noaptea timpurilor, de vreme ce ar fi foarte greu a-i fixa cu exactitate epoca înfiinţării”. Totuși istoria literară raportează constituirea Societății, dacă nu la o dată concretă, cel puțin la o perioadă: iarna anului 1863 – primăvara anului 1864.
„Jurnalul Junimii” – „Societatea Junimea. Prescripte verbale” – , copiat de Alexandru D. Xenopol, consemnează, pe 164 de file, 49 de ședințe ținute între anii 1865-1873. Numele lui Eminescu este amintit, în Jurnal, de patru ori. La două ședințe, poetul a fost prezent și a citit din Diorama, Floare albastră, Egipetul, Sărmanul Dionis.
Se pare că după serbarea de la Putna, Eminescu trece pe la Iași, unde consemnează în registrul Junimii datele sale personale, la nr 49: ,,Mihail Eminescu – născut la 20 decembrie 1849 – Sf. Ignat – la Botoşani”.
„În anul 1876, Eminescu a primit însemnul Junimii – un baston din lemn de cireş, lăcuit, cu mâner din os şlefuit. Pe mâner este sculptat în relief un medalion tip romb, ornamentat cu motiv vegetal pe chenar şi cu iniţialele poetului. Bastonul are un inel din argint pe care este inscripţionat textul <Junimea – Iași – 1876>. Jurnalul Junimii și bastonul cu monogramă se află în prezent la Memorialul Ipotești. În Muzeul „Mihai Eminescu” din incinta Memorialului, un spațiu separat este consacrat Societății Junimea”, a declarat Ala Sainenco, directorul Memorialului Ipoteşti.