Ieri s-au împlinit 43 de ani de la cutremurul devastator din 1977 în care au pierit aproximativ 1.600 de oameni, iar 35.000 de cămine au fost afectate, fiind cea mai mare calamitate naturală din istoria recentă a țării.
Redirecționează 20% din impozitul pe profit al companiei.
Poți alege ca 20% din taxele plătite de compania ta să meargă către jurnalism de calitate, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la monitorul@monitorulbt.ro
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Cu toate acestea, doar una din cinci locuinţe este asigurată la nivel național, iar la Botoșani vorbim doar de una din 12 locuințe, deşi cutremurul este al doilea risc de care românii sunt îngrijoraţi când vine vorba de locuinţele lor (57%), după incendiu (65%), potrivit unui studiu realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).
Potrivit aceluiaşi studiu, şapte din zece români se declară interesaţi de asigurările de locuinţe. „La nivelul UNSAR (n.r. – Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare), realizăm anual cercetări sociologice şi campanii de informare online cu privire la importanţa asigurărilor de locuinţe. Pentru fiecare dintre noi, asigurarea locuinţei şi a bunurilor ar trebui să fie o prioritate, iar creşterea gradului de protecţie existent în ţara noastră trebuie să fie un obiectiv important pentru întreaga societate”, a declarat Adrian Marin, preşedintele UNSAR.
La sfârşitul lunii septembrie 2019 erau în vigoare aproximativ 1,5 milioane de asigurări facultative de locuinţe şi 1,7 milioane de asigurări PAD (asigurarea obligatorie care acoperă riscul de cutremur, inundaţie sau alunecare de teren în limita a 10.000 euro sau 20.000 euro, în funcţie de tipul locuinţei), potrivit celor mai recente date publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară. În România, există aproape nouă milioane de locuinţe.
Polița PAD, poliţa de asigurare împotriva dezastrelor, a fost încheiată în județul Botoșani doar pentru 15.053 de locuințe, ceea ce reprezintă un procent de numai 8,44%. La acest capitol doar județul Olt stă mai prost cu 15.434 de polițe PAD, adică 8,05%, în timp ce în Gorj ne-a depășit la limită, având un procent de 8,47%, aferent a 13.656 de poliție.
Cele mai asigurate judeţe (în afară de Bucureşti – 38,79% şi Ilfov – 38,55%) sunt Braşov (34,72%), Timiş (29,3%) şi Sibiu (24,42%).
Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) avea, la finalul anului trecut, 1,73 milioane de poliţe de asigurare obligatorii în vigoare, reprezentând un avans de 1,6% faţă de anul anterior.
Daune derizorii plătite în Botoșani
PAID România a plătit anul trecut daune în valoare de 5,35 milioane lei, cu 60% mai mult decât în anul precedent. Cele mai multe despăgubiri au fost achitate ca urmare a inundaţiilor naturale – 3,07 milioane lei pentru 654 dosare. Alunecările de teren au produs pagube în valoare de 1,36 milioane lei, din 87 dosare. Cutremurele de mici intensităţi au generat 334 dosare de daună.
În județul Botoșani au fost plătite despăgubiri de aproximativ 61 de mii de lei, iar de la începutul anului s-au plătit doar 984 de lei.
Primari puși să-i amendeze pe oameni
Lipsa poliței obligatorie ar trebui să fie sancționată cu amenzi de până la 500 de lei de către primari. Dar, aceștia, în special cei din comune, nu vor da niciodată amenzi propriilor locuitori în numele asigurătorilor, pentru că își taie din voturi. Apoi se mai naște un alt paradox legal: „Cum să dea o amendă mai mare de cinci, șase ori decât prețul polițelor, unor oameni care nu-și permit oricum să plătească polițele?”. Iar dacă ținem cont de faptul că amenzile se consideră venit la bugetul local, aplicarea și neîncasarea lor ar lăsa comunitățile, în special pe cele mici, fără bani la redistribuirea sumelor de la bugetul central.
Pe de altă parte deși, obiectivul principal al PAID este cuprinderea în asigurare pentru cele trei riscuri de catastrofă naturală – cutremure, inundaţii şi alunecări de teren – a tuturor locuinţelor din România, sunt zone în care asigurătorii refuză să încheie aceste polițe. Este vorba de locuințele situate în zone cu risc seism, de alunecări de teren sau inundaţii, adică tocmai riscurile pentru care se emit polițele. Asigurătorii au hărți pe fiecare județ în care aceste zone sunt bine identificate.
