Aurul furat de la casa de amanet „Fabio”, din Strada Griviţa, în urma jafului comis în noaptea de 5 spre 6 iunie 2012, va fi aproape imposibil de recuperat. Asta pentru că, în urma anchetei inițiate atunci polițiștii și procurorii nu au reușit să recupereze bijuteriile sustrase, deși au fost extrem de aproape. La mai bine de șapte ani de la comiterea jafului, anchetatorii au primit un pont de la un botoșănean care a relatat că, imediat după atac, aurul cu pricina ar fi fost ascuns în tetiera mașinii cu care s-ar fi deplasat principalul suspect. „Autoturismul respectiv a fost în curtea Inspectoratului de Poliție și verificat în amănunt. Este drept, nimeni nu s-a gândit la acea vreme să verifice și tetierele”, a recunoscut unul dintre anchetatori. Altfel spus, anchetatorii le-au avut chiar sub ochi, însă nu au reușit să le găsească. Având în vedere timpul scurt de atunci, cel mai probabil aurul cu pricina a fost vândut deja pe piaţa neagră și nu va mai fi recuperat niciodată. Asta pentru că, de regulă, cei care valorifică bijuteriile din aur furate nu lasă obiectele în forma inițială, pentru a nu fi recunoscute, în cele mai multe situații aurul fiind topit și folosit în realizarea altor bijuterii.
Astfel, potrivit datelor aflate la dosar, în ziua următoare comiterii jafului, unul dintre autori, Ionuţ Ciprian Adăscăliţei, l-a sunat pe un bărbat din judeţul Vrancea, Ionel M., din satul Călienii Noi, pe care îl cunoştea din Italia, şi căruia i-ar fi propus să-i vândă circa 400-500 de grame de bijuterii din aur, de 14 și respectiv 18 karate. Informaţia a ieşit la iveală în urma unor interceptări realizate chiar în acea perioadă, anchetatorii având norocul că, exact în acel interval Ionuţ Ciprian Adăscăliţei era supravegheat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Dorohoi într-un alt dosar. Astfel, la mai puţin de 12 ore de la comiterea jafului, dorohoianul l-a sunat pe bărbatul din Vrancea susţinând că are de „un ou din ăla galben”, cei doi discutând la telefon de trei ori în cursul dimineţii – o dată la 10.05, la 10,23 şi ulterior 11,51, într-una dintre convorbiri informaţiile fiind destul de edificatoare
DOMNUL: Da ia zi, oul e mare?
Ionuţ Adăscăliţei: Vreooo, e nooo.
DOMNUL: A?
Ionuţ Adăscăliţei: Aproape o jumătate de kil, cât o jumătatea de pungă de faină.
DOMNUL: Am înţeles! De aia, ca să ştiu eu ce să vorbesc, să fie pregătit.
Acesta este fragmentul din interceptările telefonice de atunci care dă de bănuit.
Chemat la audieri în calitate de martor, Ionel M. a declarat că îl cunoaşte pe dorohoian şi că în ziua de 6 iunie 2012 a fost contactat telefonic de către acesta, tânărul fiind interesat să vândă, din spusele anchetatorilor aproximativ 400 – 500 grame de aur. Acesta a mai recunoscut că în cursul zilei au mai discutat cu privire la faptul dacă aurul este 14 sau de 18 karate, iar Ionuţ Ciprian Adăscăliţei i-a spus că este amestecat. Martorul a mai precizat că în discuţie s-a folosit un „limbaj de cartier”, astfel că atunci când dorohoianul i-a spus că are un „ou galben”, a înţeles că este vorba despre aur, însă nu a ştiut nicio clipă de unde avea Adăscăliţei bijuteriile cu pricina. Audiat la rândul său, dorohoianul a susţinut că totul ar fi fost o farsă întrucât, ştiindu-l pe Ionel M., şi auzind de jaful din Botoşani, care a fost mediatizat pe toate televiziunile, a vrut să cumpere nişte bijuterii din metal obişnuit pe care să i le vândă pe post de aur.
Cu toate acestea, Ionuţ Ciprian Adascăliţei a fost condamnat la opt ani de închisoare cu executare pentru tâlhărie, iar complicele acestuia, Dragoş Ionuţ Blanaru, s-a ales cu o pedepsă de 7 ani şi 7 luni de închisoare cu executare. Fugiţi din ţară cu puţin timp înainte ca pedepsele să rămână definitive, cei doi au fost capturaţi în Belgia şi extrădaţi, fiind încarcerați pentru executarea pedepselor. Între timp, Ionuț Ciprian Adăscăliței a fost eliberat codiționat, anul trecut, dar a fost rearestat în iulie 2019 în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile judiciare din Spania, el fiind bănuit de aderarea la un grup infracțional organizat și fraude informatice, după ce ar fi subtilizat aproape 26.000 de euro din contul unor spanioli cu ajutorul unor carduri bancare contrafăcute, fapte comise în 2007. La rândul său, Dragoș Ionuț Blanaru a fost eliberat condiționat, în decembrie 2018.
Jaful a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iunie 2012, în jurul orei 23, când două persoane cu feţele acoperite cu cagule şi cu mănuşi au intrat în casa de amanet Fabio, l-au ameninţat pe gestionar cu un obiect ce părea un pistol, au sustras mai multe bijuterii din aur expuse într-o vitrină, cântărind 433 grame bijuterii din aur, de 14 şi respectiv 18 karate, estimate la valoarea de 53.841 lei. În urma cercetărilor efectuate, anchetatorii au ajuns la concluzia că autorii sunt cei doi dorohoieni, care au fost ajutaţi de alţi doi suspecţi, însă aceștia din urmă nu au mai ajuns să fie inculpați, din lipsă de probe.
Dar acesta nu este singurul caz în care polițiștii nu au reușit să recupereze aurul furat din casele de amanet. În dimineața zilei de 1 septembrie 2005,un individ cu fața acoperită și înarmat cu un pistol a intrat într-o casă de amanet de pe strada Primăverii, imediat după deschiderea unității, şi a furat toate bijuterile și banii din casă. Potrivit anchetatorilor, a fost vorba de 6,8 kilograme de aur şi peste 500 de lei. Indiciile au condus la un moment dat spre un grup de tineri din județul Suceava, însă ancheta a fost dată peste cap după ce un ofiţer sub acoperire, infiltrat între suspecţi, a fost deconspirat. Nici atunci nu s-a reușit recuperarea aurului, însă firma care administra casa de amanet a fost despăgubită de asigurator cu 152.232 de lei, deși prejudiciul a fost estimat la 300.000 de lei.
