Schimbarea puterii a alimentat speranța că Moldova va deveni o prioritate pentru politicieni, dar acestea au fost deșarte. Concluzia se desprinde din răspunsul pe care l-a dat ministrul liberal al Fondurilor Europene, Marcel Boloş, unei interpelări depuse anul trecut de coordonatorul parlamentarilor liberali din județele Suceava și Botoșani, Ioan Bălan.
Deputatul sucevean a solicitat Ministerului, printre altele, informaţii cu privire la posibilităţile de finanţare cu fonduri europene ale obiectivelor de investiţii din Moldova, Autostrada „Unirii”, drumul expres Suceava – Ploieşti şi linia de tren Suceava – Bucureşti.
Ministrul Marcel Boloş a precizat că finanţarea cu fonduri nerambursabile în cadrul Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) a Autostrăzii „Unirii” nu este posibilă. „În privinţa finanţării pentru Autostrada «Unirii», la această dată, prin POIM 2014-2020 este contractată doar pregătirea documentaţiei tehnice aferente proiectului de infrastructură rutieră Autostrada «Târgu Mureş – Târgu Neamţ». În ceea ce priveşte tronsonul Târgu Neamţ – Iaşi- Ungheni, la această dată finanţarea proiectului (inclusiv pregătirea), este prevăzută a se realiza prin parteneriat public-privat. În concluzie la această dată, finanţarea Autostrăzii «Unirii» în cadrul POIM nu este posibilă, în condiţiile legislaţiei actuale, iar finanţarea în cadrul următoarei perioade de programare depinde de modificarea legislaţiei, de rezultatele studiului de fezabilitate şi de alocarea financiară disponibilă”, a punctat ministrul Fondurilor Europene.
Săptămâna trecută, Boloș a revenit oarecum asupra răspunsului oferit colegului de partid și a precizat că Autostrada „Unirii” are o valoare estimată de aproape opt miliarde de euro. „Trebuie să ne gândim că noi pentru o perioadă de programare, de exemplu 2014-2020 am avut alocaţi 5,2 miliarde de euro pe componenta de infrastructură de transport (n.r. – POIM; Programul Operaţional Infrastructura Mare). Atunci vă daţi seama că discutăm de o întreagă perioadă de programare şi de un singur proiect pentru care ar urma să alocăm toate fondurile României”, a spus ministrul.
PPP este imposibil de realizat
Marcel Boloş a recunoscut că „este imposibil de dus la bun sfârşit construcţia Autostrăzii «Unirii» în regim de parteneriat public-privat, astfel că populaţia din zonă nu trebuie amăgită cu această soluţie”, pentru că „sunt valori subestimate care pun în dificultate regimul de parteneriat public-privat”. Ministrul Fondurilor Europene a susţinut că apelarea la metoda de parteneriat public-privat va avea ca efect lipsa executării autostrăzii.
Cum nici bani de la buget nu sunt pentru realizarea Autostrada „Unirii”, rezultă clar că aceasta va rămâne o himeră și în timpul actualei guvernări.
Oficialii CNAIR cunoșteau situația reală
Pe finalul guvernării PSD, un fost oficial al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), care ulterior a fost demis de fostul ministru Răzvan Cuc, afirma că această autostradă s-ar putea face doar pe fonduri europene, în condițiile în care România nu ar găsi soluție mai ieftină. „La A8 (n.r. – Autostrada «Unirii») costul va fi de aproximativ șase-șapte miliarde de euro. Dincolo de toate vrăjelile oficiale ale unora sau altora, PASSA (n.r. – Acordul de servicii de asistenţă tehnică încheiat de România cu Banca Europeană de Investiții) ne-a spus că ori luăm un POIM doar pentru A8 ori găsim alternative mai ieftine… Dacă ar fi după mine, aș face A7 (n.r. – zona Roman/Pașcani – Buzău) și A8, sectorul Iași – Târgu Neamț cu tot cu sectorul cu podul de la Ungheni, într-un POIM. Asta ar permite dezvoltarea Moldovei măcar pentru corporațiile care vor și deschidere la Constanța. Cu un alt POIM aș intra în munți cu tuneluri și în paralel aș face Suceava – Satu Mare sau Bacău – Brașov, în funcție de modul în care se așează economic zona”, declara atunci specialistul.
Probleme și cu celelalte investiții de infrastructură din regiune
În ceea ce priveşte drumul expres Suceava – Ploieşti, ministrul Fondurilor Europene a informat că sunt în implementare proiecte de elaborare a documentaţiei tehnico-economică pentru toate sectoarele drumului, toate tronsoanele având finanţare aprobată în cadrul POIM.
„Cu privire la finanţarea liniei de cale ferată Suceava – Bucureşti, vă informăm că la această dată nu sunt depuse cereri de finanţare pentru sectoarele de cale ferată aferente tronsonului Suceava – Bucureşti. Au fost eliberate de Organismul Intermediar de Transport avize de principiu pentru fundamentarea finanţării proiectelor aferente cadrului financiar 2014-2020, respectiv pentru studiile de fezabilitate Paşcani – Dărmăneşti, Dărmăneşti – Vişcani, Roman – Iaşi, Focşani – Roman, Ploieşti Triaj – Focşani”, a mai menţionează Boloş în răspunsul la interpelarea deputatului sucevean.
