Aleșii locali pot beneficia de la începutul acestui an de pensie specială, iar salariile demnitarilor au crescut substanțial. Și asta după ce Guvernul Orban a anunțat că principale priorități ale sfârșitului de an tocmai aceste situații. Doar că a făcut-o prin asumarea răspunderii guvernului la pachet cu mai multe prevederi ale celebrei Ordonanțe 114.
Pe 30 decembrie, însă, PSD a contestat aceste modificări ale Ordonanței 114 la Curtea Constituțională a României (CCR). „Sesizarea vizează atât forma proiectului de modificare (faptul că există deja un proiect de aprobare a Ordonanței 114 în procedură legislativă), cât şi fondul proiectului (interzicerea cumulului pensiei cu salariul)”, precizează PSD într-un comunicat transmis pe finalul anului trecut.
Prevederile Codului Administrativ sunt în vigoare
Amânarea pentru 1 ianuarie 2021 a aplicării prevederii din Codul Administrativ privind acordarea pensiilor speciale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene, nu a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2020, aşa că aleșii locali pot solicita aceste pensii.
Lefuri și sporuri mai mari pentru demnitari
De asemenea, ca urmare a amânării intrării în vigoare a prevederilor proiectului de lege, indemnizațiile demnitarilor nu vor mai fi plafonate la nivelul lunii decembrie 2019 și vor fi majorate o dată cu creșterea salariului minim brut pe economie.
Sporul pentru condiții vătămătoare nu numai că nu va fi plafonat. În proiectul de lege atacat la CCR, Guvernul stabilise că sporul respectiv va fi plafonat la nivelul lunii decembrie, după ce inițial propuse plafonarea acestuia la 25% din salariul minim brut pe economie. Acum, acest spor va crește o dată cu majorarea salariului minim brut pe economie, în funcție de care se calculează și alte venituri salariale ale bugetarilor.
Pensia poate fi cumulată cu salariu
În același proiect de lege, Guvernul a decis interzicerea cumulului pensiei cu salariul în instituții publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice. Ulterior, Executivul a decis să excepteze de la această prevedere angajații din companiile cu capital majoritar sau integral de stat, profesorii din învățământul preuniversitar, personalul din sănătate și cultură, precum și asistenții personali ai persoanelor cu handicap. „PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal şi constituţional şi mai ales după o analiză pe domenii de activitate, astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piaţa forţei de muncă”, mai arată sursa menţionată.
De asemenea, și detașările de la companiile de stat și private va putea fi posibil în continuare tot datorită contestării asumării răspunderii Guvernului pe acest pachet de modificări legislative.
Beneficiile nu prea mai pot fi luate înapoi
Potrivit unor surse politice, Curtea Constituţională va lua în dezbatere sesizarea PSD pe 29 ianuarie, dar asta nu înseamnă că și va da în acea zi o rezoluție, ceea ce va aduce o mare problemă Cabinetului Orban. Până atunci, foștii aleși locali vor putea solicita pensii speciale, demnitarii vor primi majorări substanțiale de salarii, iar sporurile bugetarilor vor crește. Odată crescute aceste venituri va fi aproape imposibil de luat înapoi, deoarece vor fi tratate ca un drept deja câștigat, astfel că prevederile acelor modificări se vor aplica doar pentru viitor, ceea ce va crea o discriminare în rândul românilor.
Prostie, intenție sau calcul electoral
Trei ipoteze principale trebuie luate în calcul pentru faptul că s-a ajuns în această situație. Cea mai la îndemână este neștiința guvernării, în Cabinetul Orban nefiind niciun ministru cu experiență în a guverna, iar de la instalare în Palatul Victoria guvernul s-a întrecut în gafe.
O a doua ipoteză este cea că nici liberalii nu-și doresc cu adevărat să elimine aceste beneficii și au încercat doar să mimeze că o facă pentru că așa dă bine la public, iar cea de a treia, care este oarecum complementară cu această a doua teorie este legată de faptul că PNL a vrut să joace electoral această carte și să arate doar că PSD vrea să mențină privilegii unor anumite categorii de bugetari.
De asemenea, este posibil să fie chiar o combinație de toate cele trei ipoteze, mai ales că Guvernul avea la dispoziție și instrumentul ordonanțelor de a proroga prevederile Codului Administrativ și a limita celelalte creșteri, instrument pe care l-a folosit, de exemplu, în ultima ședință de guvern pentru a proroga termenul de la care cartelele prepay nu se vor putea cumpăra decât pe bază de buletin.
